Românii care pleacă la muncă în UE vor putea dovedi calificările și drepturile sociale direct de pe telefon

Românii care muncesc sau vor să muncească într-un alt stat al Uniunii Europene ar putea beneficia de proceduri mai simple pentru recunoașterea diplomelor și verificarea drepturilor sociale, după ce Comisia Europeană a adoptat marți Fair Labour Mobility Package, un pachet de șase propuneri legislative, prezentat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Roxana Mînzatu, la Strasbourg.

Românii se numără printre cei aproximativ 20 de milioane de lucrători mobili vizați de pachet, care urmărește să reducă barierele administrative apărute, când oamenii își schimbă țara în care muncesc.

Comisia Europeană propune ca diplomele și calificările obținute de cetățeni, de la învățământul secundar și profesional până la studiile universitare și doctorale, să fie transformate în credențiale digitale. Acestea ar urma să fie păstrate într-o infrastructură europeană securizată și accesibile inclusiv prin telefon, informează Mediafax.

Pentru un român care își găsește un loc de muncă în Germania, Franța, Italia sau Spania, sistemul ar trebui să simplifice procesul de recunoaștere a calificării

Comisia Europeană propune o interfață unică la nivel european, disponibilă în limbile oficiale ale UE, prin care solicitantul să poată verifica cerințele pentru profesia sa și să transmită documentele în propria limbă.

Traducerea documentelor ar urma să fie realizată automat, ceea ce ar reduce numărul procedurilor administrative și al instituțiilor pe care un lucrător trebuie să le contacteze în prezent.

„Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor din statele membre și să pierzi mult timp pentru a înțelege cum se face, cât durează sau ce documente sunt necesare”, a spus Roxana Mînzatu.

Pentru românii care au studiat în România și lucrează ulterior într-un alt stat UE, documentele ar putea fi încărcate în limba română, iar platforma europeană ar urma să realizeze automat traducerea necesară pentru procedura de recunoaștere.

Comisia vrea să extindă și numărul profesiilor pentru care calificările sunt recunoscute automat în statele membre. În prezent, în UE există aproximativ 5.700 de profesii reglementate, însă doar un număr redus beneficiază de recunoaștere automată.

Fizioterapeuții vor fi adăugați pe lista profesiilor pentru care calificarea poate fi recunoscută automat, a anunțat Mînzatu.

Pentru alte zece profesii, Comisia începe pregătirea unui mecanism similar. Este vorba despre domenii în care există deficit de personal și în care programele de formare sunt suficient de apropiate între statele membre. Printre profesiile menționate se află inginerii civili, tehnicienii biomedicali, arhitecții peisagiști și electricienii.

În cazul acestora, recunoașterea automată nu va fi introdusă imediat. Comisia estimează că pregătirea mecanismului ar putea dura unul sau doi ani.

Pentru România, simplificarea recunoașterii calificărilor ar putea facilita atât plecarea lucrătorilor români către alte piețe europene, cât și recrutarea în România a unor profesioniști formați în alte state membre.

O componentă a pachetului este un pașaport digital de securitate socială

Acesta ar urma să permită verificarea documentelor unui lucrător atunci când acesta își desfășoară activitatea într-un alt stat membru.

Primele documente vizate sunt cele necesare lucrătorilor detașați, iar sistemul ar urma să fie extins ulterior pentru informații privind asigurarea de sănătate, șomajul, pensia și indemnizațiile de boală.

Comisia Europeană urmărește astfel ca drepturile sociale ale unui lucrător să poată fi verificate mai ușor atunci când acesta se mută dintr-o țară UE în alta.

Pachetul prevede și consolidarea Autorității Europene a Muncii. Instituția ar urma să aibă posibilitatea de a iniția mai ușor inspecții transfrontaliere și de a folosi date pentru identificarea situațiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social.

Autoritatea ar urma să poată interveni și în situațiile în care la locul de muncă sunt implicați cetățeni din afara Uniunii Europene.

Problema lanțurilor lungi de subcontractare, în care responsabilitatea pentru condițiile de muncă poate deveni dificil de stabilit, a fost de asemenea abordată în cadrul conferinței de presă de la Strasbourg.

„Cine este răspunzător pentru ceea ce i se întâmplă lucrătorului?”, a spus Mînzatu, precizând că acest subiect este discutat în prezent cu partenerii sociali și că Executivul european intenționează să prezinte o propunere până la sfârșitul anului.

Mînzatu a subliniat că obiectivul pachetului nu este de a determina oamenii să plece din țările lor, ci de a face posibil ca aceștia să își folosească pregătirea profesională atunci când aleg să lucreze într-un alt stat membru.

„Mobilitatea este reală, se întâmplă din motive diferite. Oamenii aleg să se mute sau să se întoarcă din motive diferite. Trebuie să ne asigurăm că efortul pe care l-au depus pentru a studia o anumită profesie poate fi valorificat într-un loc de muncă ce reflectă calificarea lor”, a spus ea.

Comisia estimează că fenomenul este deosebit de important pentru lucrătorii proveniți din afara UE. În 2023, aproximativ 40% dintre angajații cu studii superioare proveniți din afara Uniunii Europene lucrau în poziții sub nivelul calificării lor, comparativ cu aproximativ 20% în cazul cetățenilor UE.

Propunerile adoptate marți trebuie să parcurgă procedurile legislative europene. Implementarea instrumentelor digitale va necesita, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii europene și conectarea acesteia la sistemele naționale ale statelor membre.

Citește și: Parlamentul European propune un „Scut pentru democrație” împotriva ingerințelor străine, cu Rusia în centrul preocupărilor