Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în ceea ce privește racordarea la rețelele de energie electrică și acordarea licențelor pentru proiecte energetice, într-un context în care Guvernul și instituția de reglementare acuză existența unor proiecte speculative care blochează dezvoltarea reală a infrastructurii energetice, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: ANRE a aprobat a doua cea mai mare centrală electrică din țară, după Mintia
Conform noilor măsuri, garanțiile financiare necesare pentru racordarea la rețea cresc semnificativ, de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare, iar acest lucru se aplică după etapa de depunere a cererii și realizarea studiului de soluție de către operator. În plus, va fi introdusă o nouă garanție obligatorie pentru participarea la licitațiile de alocare a capacităților disponibile de racordare, în special pentru proiecte de producție și stocare a energiei.
Reforma vizează și etapa de autorizare a proiectelor. Astfel, obținerea și prelungirea Autorizațiilor de Înființare nu vor mai fi posibile fără depunerea unor garanții financiare, iar pentru proiectele deja autorizate, dar nefinalizate, investitorii vor fi obligați să constituie garanții suplimentare la momentul prelungirii autorizațiilor. Nivelul acestora este stabilit la 30 de euro per kilowatt instalat, sumă care va fi restituită doar la finalizarea investiției.
Pentru licitațiile de capacitate, se introduce și o garanție de 20 de euro per kilowatt instalat, menită să asigure că participanții sunt investitori reali, cu proiecte fezabile, și nu entități care blochează artificial accesul în rețea. În paralel, ANRE majorează și garanția legată de tariful de racordare, de la 5% la 20%, consolidând astfel întregul mecanism de filtrare financiară.
Președintele ANRE, George Niculescu, a explicat că scopul acestor modificări este eliminarea proiectelor „pe hârtie” și a speculei din piață, afirmând că tranziția energetică nu trebuie să fie afectată de scheme de îmbogățire rapidă sau de tranzacționarea proiectelor pe platforme online. Oficialul a subliniat că România are nevoie de capacități reale de producție energetică, nu de avize care nu se concretizează în investiții.
Modificările au fost discutate în contextul unor consultări publice și al dialogului constant dintre ANRE și Guvernul României, în special cu premierul Ilie Bolojan. Acesta a susținut introducerea unor reguli mai stricte, argumentând că în prezent există un dezechilibru major între capacitatea reală a sistemului energetic și numărul uriaș de megawați pentru care s-au emis avize de racordare.
Potrivit datelor prezentate de premier, România are nevoie de aproximativ 9.000 MW într-o zi de consum normal, însă au fost eliberate avize pentru circa 80.000 MW, iar alte proiecte de zeci de mii de megawați se află încă în diverse etape administrative. În opinia Guvernului, acest exces de proiecte blochează accesul investitorilor serioși la rețele și întârzie dezvoltarea efectivă a capacităților de producție.
Ilie Bolojan a anunțat că lista producătorilor care au obținut avize de racordare va fi făcută publică, subliniind că nu toate proiectele sunt speculative, dar că întârzierile de ani de zile în implementare indică în multe cazuri lipsa unei intenții reale de investiție. El a precizat că întârzieri justificate pot exista doar în cazul unor avize administrative, dar acestea ar trebui să fie de ordinul lunilor, nu al anilor.