Legea privind prevenirea și combaterea femicidului a fost promulgată de Nicușor Dan, la aproape o lună după adoptarea sa în Parlament, marcând un moment important în recunoașterea și sancționarea violenței extreme împotriva femeilor în România. Actul normativ vine ca răspuns la o realitate îngrijorătoare, semnalată de autorități și organizații civice de-a lungul anilor, și introduce pentru prima dată în legislația națională noțiunea de femicid, tratată ca o formă distinctă de violență bazată pe gen, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: „Suntem un stat funcțional, cu o diferență de opinie la nivel politic”
În mesajul public transmis cu ocazia promulgării, președintele a subliniat că violența împotriva femeilor a fost prea mult timp ignorată sau tratată insuficient, deși consecințele au fost adesea tragice. El a descris acest tip de agresiune drept unul dintre cele mai degradante comportamente sociale și a insistat asupra necesității unor măsuri ferme, atât punitive, cât și preventive. Legea este prezentată ca un pas esențial nu doar pentru sancționarea faptelor, ci și pentru schimbarea modului în care statul intervine înainte ca violența să escaladeze.
Noua reglementare stabilește pedepse severe pentru femicid, încadrând fapta în categoria omorului calificat. Astfel, persoanele găsite vinovate pot primi condamnări cuprinse între 15 și 25 de ani de închisoare sau chiar detenție pe viață, în funcție de gravitatea cazului. Dincolo de componenta represivă, legea pune accent și pe prevenție, oferind autorităților instrumente suplimentare pentru a identifica din timp situațiile de risc și pentru a interveni înainte ca acestea să degenereze în crime.
Adoptarea legii a avut loc pe 25 martie, în Camera Deputaților, care a avut rol decizional în acest proces legislativ. Proiectul a fost inițiat în toamna anului 2025 și s-a bucurat de un sprijin politic rar întâlnit: peste 270 de parlamentari din toate partidele au semnat inițiativa. Chiar dacă au existat și voci critice care au considerat că legea ar putea duce la o suprareglementare, consensul larg reflectă recunoașterea gravității fenomenului și necesitatea unei intervenții legislative clare.
Datele incluse în expunerea de motive a proiectului evidențiază dimensiunea problemei: în primele opt luni ale anului 2025, 69% dintre omorurile comise asupra membrilor de familie au avut ca victime femei sau fete. În total, 23 de astfel de cazuri au fost înregistrate, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ trei victime pe lună, majoritatea fiind ucise de persoane din cercul familial. Aceste cifre au stat la baza argumentului că femicidul nu este un fenomen izolat, ci unul sistemic, care necesită o abordare specifică.