„România are în dotare sisteme antiaeriene precum tunurile rapide Gepard și Oerlikon, sisteme de rachete cu rază foarte scurtă de acțiune, avioane F-16, elicoptere SOCAT și Puma Naval, precum și nave fluviale, echipate pentru apărare antiaeriană în zona Dunării”, scrie Florin Jipa pentru Monitorul Apărării și Securității (MAS).
Problema nu ține, așadar, de lipsa tehnicii militare, ci de modul în care sunt aplicate procedurile operaționale și de reticența privind asumarea deciziilor în teren.
Autorul face referire la declarații recente ale generalului Gheorghe Maxim, potrivit cărora autoritățile nu cunoșteau dacă drona care a ajuns pe teritoriul României avea încărcătură explozivă, precum și la poziția colonelului Cristian Popovici, exprimată într-un material video publicat de Ministerul Apărării, conform căreia dronele nu sunt interceptate când există riscuri pentru populație sau posibilitatea încălcării spațiului aerian ucrainean.
„Să fim corecţi şi să spunem că avem o problemă cu procedurile militare şi fuga de răspundere. Militarii români nu au tras niciodată după o dronă. Dacă vă mai aduceţi aminte, la început, primarul dintr-un sat din Tulcea arăta drona la televizor şi Ministerul Apărării raporta la Cotroceni că nu a fost nicio dronă”, se arată în editorialul publicat de Monitorul Apărării și Securității.
„Ca să doboare dronele, militarii trebuie să prioritizeze tragedia ce poate fi provocată de o dronă cu explozibil la bord într-un oraş cu 300.000 de locuitori, în faţa riscurilor generate de resturile dronei şi ale proiectilelor”.
Editorialul caută să clarifice reacția autorităților române după incidentul de la Galați, unde o dronă de proveniență rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, provocând rănirea a două persoane și distrugerea unui apartament.