Armata României întărește granița cu Ucraina: „Există riscul să vedem drone în zone locuite”

Armata României își consolidează prezența militară în apropierea graniței cu Ucraina, în special în regiunea Dobrogea, pe fondul intensificării atacurilor rusești din zona Dunării și al riscului tot mai ridicat ca drone militare să ajungă pe teritoriul României. Potrivit datelor oficiale, în ultimii aproape patru ani au avut loc aproximativ 70 de atacuri în proximitatea frontierei românești, iar cel puțin 14 drone rusești au pătruns în spațiul aerian național, unele prăbușindu-se în zone locuite sau în imediata apropiere a acestora, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Armata Română mobilizată pentru transportul pacienților cu arsuri: zboruri umanitare către Belgia și Franța

Armata României întărește granița cu Ucraina: „Există riscul să vedem drone în zone locuite”

Ministerul Apărării Naționale a decis, în ultimele luni, să suplimenteze gradual efectivele și tehnica militară dislocate la granița cu Ucraina. Este vorba despre zeci de cadre militare, radare suplimentare și sisteme antiaeriene moderne, inclusiv GEPARD, capabile să detecteze și să neutralizeze drone și alte aparate de zbor de mică altitudine. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că această redistribuire de forțe este rezultatul unor analize strategice care indică o creștere a riscului în anumite zone și că, în funcție de evoluția amenințărilor, numărul trupelor ar putea fi mărit în continuare.

Oficialul a explicat că obiectivul principal al Armatei este protejarea populației civile și reducerea la minimum a probabilității ca dronele rusești să ajungă în localități. În acest sens, sistemele de apărare sunt poziționate astfel încât eventualele aparate de zbor scăpate de sub control să cadă, pe cât posibil, în zone nelocuite, precum stufărișul Deltei Dunării, și nu în sate sau orașe. Cu toate acestea, ministrul admite deschis că riscul nu poate fi eliminat complet.

„Nicio țară din lume nu poate garanta că va reduce la zero riscul unui atac cu drone”, a subliniat Radu Miruță, precizând că Armata lucrează cu probabilități și cu capacitățile tehnice disponibile. El a recunoscut că există posibilitatea ca unele drone să ajungă în zone locuite, dar a insistat că riscul este unul mic și constant monitorizat.

Ultimul incident grav confirmă această vulnerabilitate. La finalul săptămânii trecute, o dronă rusească s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproximativ 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Descoperirea a fost făcută de o femeie care venea periodic să facă curățenie într-o casă nelocuită. Aceasta a alertat autoritățile după ce a găsit fragmentele aparatului de zbor. Drona nu a fost detectată de radarele Armatei, iar autoritățile nu pot stabili cu exactitate momentul prăbușirii.

Pentru prima dată de la declanșarea războiului din Ucraina, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării recunoaște public că sistemele românești de supraveghere nu pot detecta toate dronele rusești. Ministrul a explicat că unele dintre aceste aparate sunt construite din materiale precum spuma sau cartonul, care nu reflectă undele radar, ceea ce le face extrem de greu de observat. De asemenea, relieful variat al României creează „zone oarbe” radar, mai ales la altitudini joase, spre deosebire de suprafețele plane precum Marea Neagră, unde detectarea este mult mai eficientă.

În pofida acestor limitări, Radu Miruță susține că Armata României își face „foarte bine treaba”, lucru demonstrat de faptul că incidentele nu se produc zilnic. Ministrul a dezvăluit că primește alerte aeriene de mai multe ori pe noapte și că, în funcție de nivelul amenințării, sunt ridicate avioane de vânătoare F-16 sau sunt activate sistemele antiaeriene de la sol pentru a intercepta sau descuraja dronele.