Agenția Reuters a publicat astăzi un articol de tip analiză care afirmă că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor sale energetice din Federația Rusă, infromează Agerpres.
″Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii, de către agenția de presă. România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023.″
Citește și: Bogdan Ivan: Vindem megawatt-ul în Ungaria cu un leu şi importăm între orele 18-22 cu 2.500 de lei
″România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene”, a scris Bogdan Ivan, vineri seara, pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare.
″Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani″, a precizat ministrul.
Acesta a adăugat că România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice.
„Dacă există persoane care au informații privind operatori economici ce încalcă regimul sancțiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autoritățile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiției, imediat, orice caz de încălcare a legii în privința companiilor și persoanelor responsabile cu importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă″, a explicat ministrul Energiei.
Potrivit unei analize publicate vineri de Reuters
, statele europene, între care și România, rămân printre cei mai activi susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia. În același timp însă, o parte dintre aceste țări și-au amplificat importurile de energie din Rusia, alimentând indirect, prin miliarde de euro, economia de război a Moscovei.
Uniunea Europeană a reușit să își diminueze aproape complet dependența de energia rusească – cu circa 90% din 2022 până în prezent –, însă legăturile economice nu au fost complet rupte: în primele opt luni din 2025, statele membre au continuat să importe energie din Rusia în valoare de peste 11 miliarde de euro, arată o analiză Reuters bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA) din Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de state membre UE au importat mai multă energie din Rusia în 2025 decât în anul anterior – printre ele, cinci se numără printre principalii susținători ai Ucrainei.
Franța, de pildă, și-a majorat achizițiile cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, iar Olanda a raportat o creștere de 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, potrivit analizei Reuters.
Reprezentanții Ministerului francez al Energiei au explicat pentru Reuters că majorarea importurilor de energie rusească din acest an se datorează faptului că Franța a acționat ca furnizor pentru clienți din alte țări, fără a preciza însă care sunt acestea sau ce companii sunt implicate.
Potrivit datelor din piața gazelor, o parte din energia importată de Franța din Rusia este redirecționată către Germania, susțin analiștii companiei Kpler.
Guvernul Olandei a precizat că, deși sprijină obiectivul Uniunii Europene de a elimina treptat energia provenită din Rusia, nu are mijloace legale pentru a bloca actualele contracte dintre companiile energetice europene și furnizorii ruși până când aceste măsuri nu vor fi transpuse în legislația europeană.
Uniunea Europeană, care a interzis deja majoritatea importurilor de țiței și produse petroliere rusești, a anunțat intenția de a accelera interdicția asupra gazului natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia până în 2027, începând cu anul 2028.
Datele arată că GNL-ul rus reprezintă în prezent cel mai valoros import de energie din Rusia pentru UE, echivalând cu aproape jumătate din totalul achizițiilor.
Ungaria și Slovacia, state care păstrează legături strânse cu Kremlinul și resping orice propunere de renunțare la gazul rusesc, rămân importatori semnificativi, cu achiziții ce însumează împreună cinci miliarde de euro.
Ele nu vor fi afectate de sancțiunile UE planificate asupra GNL-ului, care necesită unanimitate în Consiliul European, deoarece vor putea continua să primească gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ungaria se află printre cele șapte state care și-au majorat importurile de energie rusească în acest an, înregistrând o creștere de 11%, potrivit datelor analizate.
Alături de Franța și Olanda, alte patru țări care susțin Ucraina în conflict: Belgia (+3%), Croația (+55%), România (+57%) și Portugalia (+167%) au raportat, de asemenea, creșteri semnificative, arată analiza Reuters.
Citește și: Bogdan Ivan, anunţ ferm despre termocentrale. „Trebuie să funcţioneze cât timp România are nevoie de ele”