Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat marți, 2 septembrie, că România își propune obiective ambițioase pentru perioada următoare: trecerea din postura de importator net de energie în exportator și reducerea prețului la electricitate sub media Uniunii Europene.
Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Energiei anunță că își donează și în septembrie o parte din salariu: ”Nu pot pune austeritatea doar pe spatele oamenilor”
Potrivit ministrului, situația actuală are cauze clare: în ultimii 10 ani, România a retras din producție aproximativ 7.000 MW instalați pe cărbune și gaz, în timp ce înlocuirea acestora s-a făcut doar cu 1.200 MW instalați pe gaze. Practic, peste jumătate (56%) din capacitățile „în bandă”, cele care asigură un flux constant de producție – au dispărut, lăsând sistemul vulnerabil.
România se confruntă cu o situație paradoxală: în timpul zilei, când producția regenerabilă este abundentă, ajunge să exporte energie la prețuri foarte mici sau chiar negative, însă seara, când consumul intern crește, importă aproape 20% din necesar la prețuri ridicate.
„În timpul zilei ajungem să exportăm energie la prețuri foarte mici, uneori negative, iar seara importăm aproape 20% din consum la prețuri ridicate. Această discrepanță duce la creșterea costului final al energiei pentru consumatori”, a explicat Ivan.
Pentru a corecta aceste probleme, Bogdan Ivan a anunțat introducerea unui mecanism de monitorizare strictă a proiectelor energetice. Secretarii de stat și directorii de direcții din minister raportează săptămânal progresul, cu obiectivul ferm ca proiectele majore să fie finalizate până la sfârșitul anului viitor.
Pe lângă aceste măsuri administrative, România are de gestionat și angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform documentului, țara trebuie să elimine până la finalul anului 2025 toate minele și centralele pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia și din Valea Jiului. Este un termen considerat extrem de ambițios în comparație cu alte state europene. Spre exemplu, Polonia și-a fixat ca dată limită anul 2039, iar Germania 2049.
Te-ar mai putea interesa și: APCE: 5 propuneri concrete pentru reducerea rapidă a facturilor la energie