Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri seară că bugetul de stat pentru anul 2026 ar urma să fie adoptat abia la finalul lunii ianuarie, un termen mai târziu decât în alți ani. Într-o intervenție la B1 TV, el a explicat că întârzierea este determinată de necesitatea adoptării prealabile a tuturor actelor normative care pot asigura un buget coerent, predictibil și compatibil cu obiectivele de reducere a deficitului asumate de România. În opinia sa, fără aceste legi-cadru, care vizează disciplina fiscală, ajustări bugetare și setul de măsuri menite să stabilizeze finanțele publice, nu poate fi construit un buget credibil pentru anul următor.
Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, obsedat de reformă. Ce spune la 77 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului
Bolojan a menționat că obiectivul guvernului este elaborarea unui buget ce creează condițiile pentru dezvoltare în a doua jumătate a anului 2026, perioadă pentru care se așteaptă și o reducere semnificativă a inflației față de nivelurile actuale. Premierul a insistat că respectarea țintei de deficit rămâne prioritară, iar calendarul bugetar depinde în mod direct de ritmul în care Parlamentul finalizează procedurile legislative necesare.
„Final de ianuarie. Depindem de procedurile parlamentare, depindem de adoptarea tuturor legilor, care să ne permită, aşa cum v-am spus, să avem un buget care este predictibil, care ne duce către respectarea ţintei, în aşa fel încât să ne reducem deficitul şi care creează condiţii pentru dezvoltare din a doua jumătate a anului următor, atunci când şi inflaţia ar trebui să scadă la un nivel mult mai mic decât este astăzi”, a precizat Ilie Bolojan, într-o emisiune la B1 TV, citat de News.ro.
În discuția cu moderatorul, Bolojan a fost invitat să comenteze și declarația președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că va promulga bugetul de stat doar dacă acesta va ține cont de rezultatul referendumului local din București, referendum ce vizează modul de distribuire a impozitelor colectate de la bucureșteni. Premierul a explicat că această consultare populară a exprimat dorința cetățenilor ca fondurile Capitalei să fie împărțite într-un mod echitabil între Primăria Generală și primăriile de sector, prin intermediul unei formule transparente și stabilite în Consiliul General.
„Da, referendumul de la Bucureşti, de fapt, propune ca impozitele care se colectează de la bucureşteni să fie împărţite într-o formulă echitabilă prin Consiliul General. Ce trebuie să recunoaştem deschis? În ultimii 20 de ani, cel puţin de când urmăresc ce se întâmplă în administraţie, împărţirea resurselor Capitalei s-a făcut pe baza unei dispute între primarul general şi primarii de sector.
Când primarul general era de la partidul de guvernământ avea o poziţie mai importantă, lua o parte mai mare din bani. Când primarii de sector erau mai puternici şi primarul general nu era din coaliţia de guvernământ, sau nu avea o relaţie bună cu decidenţii de acolo, ponderea mai mare se ducea la primăriile de sector.
Cert este că banii în Bucureşti trebuie distribuiţi în aşa fel încât să ajungă la Primăria Generală sau de sector, care are în responsabilitate gestionarea problemelor respective şi a căror rezolvare ţine de o anumită sumă de bani. Deci, practic, banii ar trebui să urmeze problemele de rezolvat. (…) Şi această formulă pe care a ridicat-o domnul preşedinte vine să respecte, practic, voinţa cetăţenilor din Bucureşti, care la alegerile locale au votat şi acest referendum prin care s-au exprimat în felul acesta”, a afirmat Bolojan.