Bolojan convoacă vicepremierii la Palatul Victoria pentru discuții despre buget, administrație și companiile de stat

Printre participanții convocați de Ilie Bolojan se numără Marian Neacșu, Tánczos Barna, Oana Gheorghiu, Cătălin Predoiu — care deține și portofoliul Afacerilor Interne — și Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.

Bolojan urmează să stabilească măsuri concrete pentru eficientizarea instituțiilor publice și optimizarea cheltuielilor

Anul trecut, guvernul condus de Bolojan a încheiat 2025 fără să prezinte Parlamentului un proiect de buget pentru 2026. Reforma administrației locale și centrale, programată inițial pentru începutul acestui an, a fost amânată din cauza divergențelor în coaliția de guvernare.

Citește și: Oana Gheorghiu, vicepremier: CFR Marfă poate fi lichidată, Tarom poate fi resuscitată

Tot în 2026, Executivul urmează să decidă soarta celor 22 de companii de stat, stabilind care vor fi dizolvate, comasate sau restructurate, în cadrul strategiei de eficientizare a sectorului public.

În principal, este vorba despre firme din sectoarele Energie și Transporturi, al căror randament și relevanță sunt analizate atent. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, responsabilă cu reforma companiilor de stat, în cadrul emisiunii Culoarele Puterii de la TVR Info.

Gheorghiu: „Ne propunem să facem curățenie în politica de proprietate a statului”

„ (…) Aceste 22 de companii intră în acest flux în care facem o analiză serioasă a cifrelor. Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vin ele. E o cauză obiectivă, vin doar din proastă guvernanță? Vin din niște motive care nu țin neapărat de companie, ci poate de context? (…)”

„Ne propunem să facem curățenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acționar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetățenilor”, a explicat Oana Gheorghiu.

În jur de 185 de companii ale statului sunt complet inactive

Vicepremierul a precizat că, din analiza primită de la Ministerul de Finanțe, în jur de 185 de companii ale statului dintre cele 1500, sunt complet inactive, iar unele sunt pe pierdere.

„Nici nu mai au declarații financiare, ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului. Ele nu mai au active, unele dintre ele nu mai au angajați, sunt doar niște clădiri rămase și trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri. Altele sunt companii cu pierderi. Trebuie să vedem de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt viabile sau nu, dacă trebuie închise sau recapitalizate. Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari.

„Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității, prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat.

„Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1.200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia, cred, are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a mai spus vicepremierul.

Vicepremierul Oana Gheorghiu nu exclude varianta privatizării unor companii de stat

„Privatizarea poate însemna listarea la bursă, adică vânzarea unei părți din acțiuni, fără ca statul să-și piardă calitatea de acționar majoritar. De asemenea, poate însemna un parteneriat public-privat, care să aducă bune practici de guvernanță și eficiență și să permită o utilizare mai bună a activelor existente. În anumite cazuri, privatizarea poate însemna și vânzarea completă a companiei, dacă analiza indică că aceasta este cea mai potrivită soluție.”

Gheorghiu: Până pe 31 august trebuie să finalizăm procesul de restructurare a cel puțin trei companii

„Pot spune că oferta a început odată cu operaționalizarea AMEPIP, care se află în proces de colectare a datelor de la cele 22 de companii de stat incluse în proiectul-pilot. Până în a doua jumătate a lunii ianuarie, vor fi finalizate analizele pentru fiecare companie, din care va rezulta un diagnostic și o recomandare de acțiune. Ulterior, această recomandare va fi supusă unei analize la nivel guvernamental, iar apoi se va lua o decizie finală.”

„Avem un jalon în PNRR: până pe 31 august trebuie să finalizăm procesul de restructurare a cel puțin trei companii. Mai avem provocarea consiliilor de administrație interimare – în jur de 40 de companii încă funcționează cu astfel de consilii, iar procedurile de selecție sunt în desfășurare. Sperăm să finalizăm și aceste procese până la sfârșitul lunii martie”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu a precizat că nu vor fi lichidate companii de care statul are nevoie

„CFR este compania cu cel mai mare număr de angajați, peste 20.000. Aceste firme nu pot fi închise, fiind companii strategice. Evident, vor fi supuse restructurării, însă reforma nu urmărește concedieri. Scopul este reorganizarea conducerii și a personalului. Dacă într-o companie cu o producție de 60% există prea mulți angajați de birou, atunci există o problemă. Vor fi ajustări în modul de gestionare a personalului, dar obiectivul nu este să fie dați afară oameni”, a explicat vicepremierul.

Citește și: Bolojan: „Am obținut un acord politic în Coaliția de guvernare să continuăm reformele”