Bolojan: Studiul OCDE 2026, reper pentru stabilitatea economică și modernizarea României

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat luni la lansarea Studiului economic 2026 pentru România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind importanța documentului ca reper pentru stabilitatea economică și modernizarea statului. Studiul oferă recomandări pentru reforme în domeniul fiscal și bugetar, politici ale pieței muncii și creșterea competitivității economiei, fiind un instrument-cheie în procesul României de aderare la OCDE, început în 2022, potrivit Agerpres.

„Mă bucur să particip astăzi, alături de secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică.

Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a afirmat Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a Studiului economic 2026 pentru România elaborat de OCDE.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan și Ilie Bolojan, întâlniri cu șeful OCDE și cu o delegație OMV la București

Bolojan: Studiul OCDE 2026, reper pentru stabilitatea economică și modernizarea României

Bolojan a remarcat că România a intrat într-o etapă în care sustenabilitatea economică devine la fel de importantă ca dezvoltarea, după o perioadă de creștere accelerată, dar și dezechilibre fiscale. Studiul OCDE arată că modelul de creștere al României trebuie să se bazeze mai mult pe competitivitate și productivitate, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.

În privința consolidării fiscale, premierul a evidențiat că România a redus deficitul bugetar: de la 8,7% din PIB în 2024, acesta a scăzut la 7,7% în 2025, sub estimarea Comisiei Europene de 8,4%. Bugetul pentru 2026 este conceput realist, pentru a atinge o țintă de deficit de 6,2%.

Studiul OCDE arată că economia României a rezistat șocurilor recente, inclusiv efectelor războiului din Ucraina. Creșterea economică a încetinit temporar în 2025 din cauza ajustărilor fiscale și a contextului european, însă perspectiva rămâne pozitivă, cu o estimare de creștere de 0,7% în 2025 și circa 1% în 2026, susținută de investițiile publice și fondurile europene.

Prim-ministrul a subliniat că România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii. Printre recomandări se numără creșterea graduală a vârstei de pensionare în sectoarele cu ieșire timpurie la pensie, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

Bolojan a evidențiat că România trebuie să mențină costuri competitive, o administrație eficientă și un stat digitalizat. Reformele susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării serviciilor publice, toate acestea contribuind la un mediu economic mai predictibil și la scăderea costurilor pentru companii.