„Cadrul unui viitor acord privind Groenlanda.” Ce ar presupune și cum ar putea fi acceptat de Danemarca și Groenlanda

Președintele Trump a făcut următorul anunț, după discuțiile desfășurate la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția:„Pe baza unei întâlniri foarte productive, pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am conturat cadrul unui viitor acord privind Groenlanda”, a scris el pe platforma sa de social media, Truth Social.

Trump nu a oferit detalii, dar a spus că discuțiile vor continua pentru a ajunge la un acord.

La rândul său, Rutte a declarat că nu a discutat problema-cheie a suveranității daneze asupra Groenlandei în întâlnirea sa cu Trump.

Ce ar presupune acest acord și cum ar putea deveni el acceptabil pentru Danemarca și Groenlanda, în condițiile în care ambele țări afirmă clar că nu vor renunța la suveranitatea asupra celei mai mari insule din lume, situată în Arctica, au vrut să știe editorii BBC.

Ce opțiuni pot exista pentru cadrul acordului privind Groenlanda

Citând oficiali anonimi, New York Times a relatat că o idee ar presupune ca Danemarca să cedeze suveranitatea unor zone mici din Groenlanda, unde SUA ar urma să construiască baze militare. Acest aranjament ar fi similar statutului a două astfel de baze din Cipru, care se află sub suveranitate britanică din 1960, de la obținerea independenței Ciprului.

Nu este clar cum s-ar aplica acest model dacă atât Danemarca, cât și Groenlanda resping renunțarea la suveranitate

Premierul danez Mette Frederiksen a spus că danezii pot negocia orice, dar „nu vor negocia suveranitatea”. Jens-Frederik Nielsen, prim-ministrul Groenlandei, a reluat poziția exprimată de Frederiksen, afirmând că suveranitatea este „o linie roșie” și a declarat că nu cunoaște detaliile acordului discutat.

Argumentând în favoarea preluării Groenlandei, Trump a invocat amenințarea reprezentată de navele chineze și rusești din jurul insulei, deși Danemarca afirmă că „în prezent” nu există o astfel de amenințare.

Pe acest subiect, aliații NATO au încercat să reasigure SUA că vor consolida securitatea în Arctica, iar Mark Rutte a spus că inclusiv cadrul acordului va presupune această contribuție.

„Nu am nicio îndoială că putem face acest lucru destul de rapid. Cu siguranță aș spera pentru 2026, poate chiar la începutul lui 2026”, a declarat el joi.

Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a spus că Regatul Unit a cerut înființarea unei misiuni Arctic Sentry, „foarte similară cu abordarea pe care NATO a avut-o cu Baltic Sentry”, o misiune de intensificare a supravegherii navelor în Marea Baltică.

Se va mulțumi Trump cu un acord care nu presupune „proprietatea” asupra terenului?

În baza unui acord din 1951 cu Danemarca, SUA pot trimite oricâte trupe doresc în Groenlanda. În prezent, au deja peste 100 de militari staționați permanent la baza Pituffik, în nord-vestul teritoriului.

Potrivit oficialilor americani, discuțiile pentru un acord ar putea viza renegocierea acestui acord

Deasupra negocierilor planează însă insistența lui Trump de a „deține” Groenlanda.

Dacă ar obține ceea ce își dorește, pe lângă depășirea liniilor roșii privind suveranitatea, negociatorii ar trebui să găsească și o soluție la interdicția constituțională privind vânzarea de terenuri în Groenlanda.

Un model este oferit de baza navală americană de la Guantánamo Bay, în Cuba, aflată sub control total al SUA din 1903, în urma unui fel de contract de închiriere permanentă.

Nu este clar dacă acestea au fost unele dintre opțiunile care l-au determinat pe Trump să își schimbe poziția la Davos și să renunțe la amenințarea cu acțiuni militare pentru anexarea Groenlandei, spre ușurarea aliaților săi din NATO.

NATO a fost fondată în 1949 pe principiul că un atac extern asupra unui aliat este un atac asupra tuturor

Danemarca a precizat clar că un atac militar al unui aliat împotriva altuia ar însemna sfârșitul alianței transatlantice, în care SUA este principalul partener.

Faptul că anunțul lui Trump privind un „cadru” a venit după întâlnirea cu Mark Rutte a generat îngrijorări în Groenlanda că negocierile privind viitorul lor se desfășoară în absența lor, scriu editorii BBC.

Joi, ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că guvernul său nu i-a cerut să negocieze în numele lor, ci să transmită „liniile roșii direct președintelui Trump”.

Rutte nu a confirmat că acest lucru s-a întâmplat. El a fost criticat pentru laudele constante pe care i le-a adus președintelui Trump.

De ce vrea Trump Groenlanda? Este vorba despre minerale, se întreabă editorii BBC?

Trump afirmă că Groenlanda este esențială pentru planul său de a construi un sistem de apărare Golden Dome, conceput pentru a proteja SUA de atacuri cu rachete din partea Rusiei și Chinei, și că aliații europeni ar putea coopera în acest demers.

Insula deține rezerve vaste – și în mare parte neexploatate – de minerale rare, multe dintre ele esențiale pentru tehnologii precum telefoanele mobile și vehiculele electrice.

Trump nu a spus explicit că SUA urmărește bogățiile Groenlandei, dar a afirmat că un control american asupra insulei „pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea și mineralele”.

Citește și: Trump spune că a format un „cadru pentru un viitor acord” privind Groenlanda