CCR respinge sesizarea lui Nicușor Dan: Legea libertății religioase este constituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la modificările aduse Legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, stabilind că actul normativ este constituțional. Sesizarea a fost depusă la jumătatea lunii iulie 2025 și viza modificări prin care se incriminează, similar cu regimul aplicat preoților, exercitarea fără drept a funcțiilor de rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, la solicitarea cultelor și cu implicarea Secretariatului de Stat pentru Culte, potrivit Antena 3 CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Avocatul Poporului sesizează CCR privind neplata primei zile de concediu medical

CCR respinge sesizarea lui Nicușor Dan: Legea libertății religioase este constituțională

Legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cunoscut și pentru inițiativele sale legislative împotriva antisemitismului și a organizațiilor legionare. Parlamentul a transmis președintelui legea spre promulgare la 28 iunie 2025. Actul normativ introduce două modificări principale:

• Articolul 23, alineatul (4): Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale asimilate constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal.
• Articolul 29, alineatul (11): Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.

Președintele Nicușor Dan a criticat legea pe mai multe planuri, considerând că aceasta încalcă standardele de claritate și calitate ale legii, art.1 alin.(5) și prevederile privind separarea atribuțiilor legislative de cele administrative. Sesizarea sa argumenta că textul extinde subiectul activ al infracțiunii prin includerea sintagmei „alte funcții clericale sau monahale asimilate”, lăsând Secretariatului de Stat pentru Culte posibilitatea de a stabili ulterior, prin acte administrative, ce funcții intră sub incidența legii. Astfel, infracțiunea ar putea fi definită parțial prin acte infralegale, ceea ce, în opinia președintelui, contravine principiilor constituționale și art.7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, Nicușor Dan a semnalat enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale, menționând că legea include doar preot, rabin și imam, fără a lua în calcul titulaturi specifice altor culte recunoscute în România (în total 18), cum ar fi: muftiu (Cultul Musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste), bătrân (Martorii lui Iehova). Președintele a atras atenția că toate aceste titulaturi trebuie incluse în art.23 alin.(4), deoarece valoarea socială protejată – exercitarea fără drept a unei profesii religioase – este aceeași indiferent de denumire.

O altă critică viza stabilirea atribuțiilor funcțiilor clericale prin statutele interne ale cultelor, aprobate de Guvern la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte, și nu prin lege, ceea ce ar putea crea ambiguități în aplicarea sancțiunilor penale. Totodată, președintele considera că art.29 alin.(11), care acordă cultelor drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane, ar putea încălca libertatea religioasă și libertatea de exprimare garantate de Constituție (art.29 și art.30).