Semnat în 2010 de președintele american Barack Obama și de omologul său rus de atunci, Dmitri Medvedev, aliat al actualului lider de la Kremlin Vladimir Putin, tratatul a fost rezultatul unei perioade de „resetare” a relațiilor dintre Washington și Moscova. New START a intrat în vigoare în 2011 și a fost prelungit o singură dată, în 2021, imediat după instalarea administrației Biden, conform prevederilor sale.
Acordul stabilea limite stricte pentru armele nucleare strategice, respectiv focoasele și sistemele de lansare destinate atacării centrelor politice, militare și industriale ale adversarului, în cazul unui conflict nuclear.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/02/3-mzkt-79221.jpg)
Concret, fiecare parte era limitată de tratatul New START la maximum 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate, 700 de rachete balistice intercontinentale, rachete lansate de pe submarine și bombardiere grele operaționale, precum și un total de 800 de lansatoare.
Pentru a preveni încălcarea prevederilor, New START a inclus un mecanism de verificare bazat pe inspecții la fața locului, cu notificare prealabilă scurtă. Acest sistem a fost suspendat însă în 2023, după ce președintele Vladimir Putin a anunțat retragerea Rusiei din mecanismele de implementare ale tratatului, invocând sprijinul militar acordat de SUA Ucrainei. Inspecțiile fuseseră deja suspendate temporar în perioada pandemiei de COVID-19.
În lipsa acestor mecanisme, fiecare parte s-a bazat pe evaluările propriilor servicii de informații. Cu toate acestea, nici Washingtonul, nici Moscova nu s-au acuzat reciproc de depășirea limitelor privind focoasele nucleare, care au rămas în vigoare până la expirarea formală a tratatului.
Prelungirea automată a acordului nu mai este posibilă, întrucât New START permite o singură extindere, deja utilizată în 2021. În acest context, Vladimir Putin a propus în septembrie anul trecut ca cele două părți să convină informal asupra respectării limitelor existente pentru încă un an. Până în prezent, președintele american Donald Trump nu a formulat un răspuns oficial la această propunere.
În Statele Unite, dezbaterea este împărțită. Susținătorii unei înțelegeri temporare argumentează că aceasta ar demonstra voință politică pentru evitarea unei curse a înarmărilor și ar oferi timp pentru negocieri ulterioare. Opozanții susțin însă că SUA ar trebui să renunțe la constrângerile New START pentru a-și extinde arsenalul, ca răspuns la dezvoltarea rapidă a capacităților nucleare ale Chinei, iar acceptarea propunerii Moscovei ar transmite un semnal de slăbiciune strategică.
Expirarea New START are o semnificație puternică, întrucât ar marca sfârșitul a peste 50 de ani de acorduri, care au limitat arsenalele nucleare strategice ale Washingtonului și Moscovei. În prezent, nu există negocieri avansate pentru un tratat succesor, ceea ce creează un vid juridic și strategic.
Susținătorii controlului armamentelor avertizează că riscurile nucleare cresc într-un context geopolitic deja tensionat, marcat de războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu. Potrivit experților, valoarea tratatelor nucleare nu constă doar în plafonarea numerică a armelor, ci și în asigurarea unui cadru stabil, previzibil și transparent, menit să reducă riscul escaladărilor neintenționate.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/02/burevestnik-1024x576.jpg)
În lipsa unui acord de înlocuire, ambele părți ar fi libere să își extindă arsenalele, inclusiv prin desfășurarea a sute de focoase nucleare suplimentare. Specialiștii subliniază însă că astfel de măsuri presupun provocări tehnice și logistice semnificative și nu ar putea fi implementate rapid, fiind necesar un interval de aproximativ un an pentru modificări substanțiale.
Pe termen mai lung, există temeri privind apariția unei curse a înarmărilor necontrolate, în care fiecare stat ar acționa pe baza celor mai pesimiste scenarii privind intențiile adversarului.
Un eventual tratat succesor ar presupune negocieri complexe și de durată. Experții consideră că acesta ar trebui să includă și alte categorii de arme, precum focoasele nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune, dar și noile sisteme dezvoltate de Rusia după intrarea în vigoare a New START, precum racheta de croazieră Burevestnik sau drona submarină cu propulsie nucleară Poseidon.
De asemenea, nu există un consens privind actorii care ar trebui implicați în negocieri. Donald Trump a declarat că dorește un acord care să includă atât Rusia, cât și China, însă Beijingul respinge această variantă, argumentând că arsenalul său nuclear este mult mai redus. La rândul său, Moscova susține că și Regatul Unit și Franța, state membre NATO, ar trebui incluse în negocieri, poziție respinsă de cele două țări.
Citește și: SUA au doborât o dronă iraniană care s-a apropiat de portavionul USS Abraham Lincoln