Conflict major între CNAIR și Ministerul Transporturilor. Dispute pe proiecte de miliarde și pierderi de sute de milioane de lei

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află într-un conflict instituțional deschis cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), pe fondul unor tensiuni generate de două probleme majore: un litigiu financiar costisitor pierdut în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti și disputa privind transferul unor proiecte strategice de infrastructură către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Lucrările la lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord au ajuns la 40%. CNAIR cere accelerarea ritmului

Conflict major între CNAIR și Ministerul Transporturilor. Dispute pe proiecte de miliarde și pierderi de sute de milioane de lei

Primul și cel mai important punct de tensiune este pierderea unui arbitraj internațional de amploare în cazul Impresa Pizzarotti, care vizează întârzierile apărute pe lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda. În urma deciziei tribunalului arbitral, statul român ar urma să plătească despăgubiri de aproximativ 340 de milioane de lei, o sumă considerabil mai mare decât estimările inițiale de limitare a prejudiciului. Disputa a reaprins discuțiile privind modul în care a fost gestionat un acord semnat în 2021 între CNAIR și constructor, menit să limiteze pierderile financiare generate de întârzieri și blocaje administrative.

Potrivit secretarului de stat Horațiu Cosma, documentul ar fi fost întocmit defectuos din punct de vedere procedural, fără autentificare notarială și fără respectarea unor cerințe juridice esențiale, ceea ce ar fi dus la invalidarea sa în fața instanței de arbitraj. Acesta a criticat dur modul în care a fost gestionată situația, sugerând că deficiențele de formă au transformat o posibilă limitare a despăgubirilor la aproximativ 150 de milioane de lei într-o obligație de plată mult mai mare, de peste 340 de milioane de lei.

În urma acestor evoluții, Ministerul Transporturilor a anunțat că analizează trimiterea Corpului de Control la CNAIR, pentru a verifica în detaliu modul în care a fost gestionat dosarul. Informația a fost transmisă și premierului Ilie Bolojan, ceea ce indică nivelul ridicat de îngrijorare la nivel guvernamental. În paralel, oficialii ministerului au solicitat documente suplimentare și explicații detaliate privind derularea întregului proces juridic și administrativ.

În replică, conducerea CNAIR, prin directorul general Cristian Pistol, respinge acuzațiile și susține că acordul a fost realizat cu sprijinul unei mari case de avocatură din România și că a avut rolul de a reduce expunerea financiară a statului. Potrivit CNAIR, fără acest acord, statul ar fi putut fi obligat la despăgubiri de peste 527 de milioane de lei, în timp ce soluția negociată ar fi limitat impactul la aproximativ 149,6 milioane de lei. Din această perspectivă, compania consideră că a acționat în interesul fondurilor publice și cu respectarea cadrului legal.

CNAIR mai susține că Tribunalul Arbitral ar fi interpretat greșit efectele juridice ale acordului și că decizia este contestată la Curtea de Apel București. În plus, compania afirmă că a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini privind situația dosarului, răspunzând astfel solicitărilor oficiale venite din partea autorităților centrale.

Dincolo de disputa juridică, conflictul dintre CNAIR și minister este amplificat de o altă decizie controversată: transferul a cinci proiecte majore de infrastructură de la CNAIR către CNIR. Este vorba despre proiecte de anvergură, evaluate la aproximativ 10 miliarde de euro, printre care Drumul Expres Arad–Oradea, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II.

Ordinul emis de ministrul Transporturilor prevede ca aceste proiecte să fie predate CNIR în termen de 15 zile, ceea ce a generat tensiuni suplimentare între instituții. În timp ce ministerul insistă asupra aplicării deciziei, conducerea CNAIR contestă transferul, solicitând revocarea integrală a ordinului pe motiv că acesta a fost adoptat fără consultarea companiei și că noua structură (CNIR) nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona simultan proiecte de o asemenea amploare.