Criza migranților din Ceuta ajunge pe agenda UE. Miniștrii de Interne discută măsuri de urgență după afluxul record de persoane

Miniștrii de Interne ai statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc pe 4 august 2026, în regim de videoconferință, pentru a analiza criza migrației din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă confruntare dintre Spania și Maroc în materie de migrație de după evenimentele din 2021. Reuniunea a fost convocată în urma apelului lansat de 22 de lideri europeni, printre care cancelarul Germaniei și premierul Italiei, care au solicitat o întâlnire de urgență pentru evaluarea consecințelor pătrunderii ilegale a zeci de mii de migranți în teritoriul spaniol din nordul Africii, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Consiliul Europei acuză Suedia de discriminare în privința accesului la servicii medicale pentru migranți de origine romă

Criza migranților din Ceuta ajunge pe agenda UE. Miniștrii de Interne discută măsuri de urgență după afluxul record de persoane

În scrisoarea deschisă adresată instituțiilor europene, cei 22 de lideri au avertizat că Uniunea Europeană nu își poate permite ca trecerile ilegale în masă, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în UE poate conduce ulterior la obținerea unui drept de ședere. Ei au cerut un răspuns comun și ferm pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat imaginile venite din Ceuta drept „inacceptabile” și a cerut oprirea imediată a traversărilor ilegale, destructurarea rețelelor de trafic de persoane și accelerarea procedurilor de returnare a migranților, în conformitate cu legislația europeană. La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a precizat că, în ciuda afluxului masiv de persoane în Ceuta, nu s-au înregistrat deplasări ale migranților către Spania continentală sau alte state membre ale Uniunii Europene. Oficialul a reamintit că orașele autonome Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special în cadrul Codului Frontierelor Schengen, care împiedică deplasarea automată a migranților spre restul spațiului european.

Criza a generat reacții puternice în mai multe state membre. Danemarca a cerut analizarea tuturor opțiunilor, inclusiv suspendarea Spaniei din spațiul Schengen, argumentând că migrația necontrolată reprezintă o amenințare pentru securitatea europeană. Poziții similare au fost exprimate și de Finlanda și Republica Cehă.

Italia a adoptat una dintre cele mai ferme poziții. Premierul Giorgia Meloni a anunțat că guvernul este pregătit să ia măsuri excepționale, inclusiv suspendarea aplicării regulilor Schengen în relația cu Spania. Ulterior, ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a decis suspendarea acordului Schengen pentru legăturile aeriene și maritime cu Spania, introducând controale suplimentare fără a preciza durata măsurii.

Franța a anunțat consolidarea controalelor la frontiera cu Spania și menținerea unui contact permanent cu autoritățile spaniole pentru gestionarea situației. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Marocul trebuie să își reprimească imediat cetățenii aflați ilegal în Ceuta și a salutat măsurile Madridului de a împiedica transferul migranților către continentul european. Și Regatul Unit și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini autoritățile spaniole în gestionarea crizei.

Criza a început după 20 iulie 2026, când grupuri de tineri au început să traverseze înot granița dintre Maroc și Ceuta. Situația a escaladat dramatic în zilele de 30 și 31 iulie, când zeci de mii de persoane au trecut ilegal în exclava spaniolă, fie traversând digurile pe jos, fie înotând în jurul acestora sau escaladând gardurile de frontieră. Estimările arată că până la 60.000 de migranți au reușit să intre în Ceuta în doar câteva zile.

Evenimentele au fost marcate și de violențe la frontieră, unde sute de persoane s-au confruntat cu forțele de ordine în încercarea de a pătrunde atât în Ceuta, cât și în Melilla. Bilanțul uman este grav: autoritățile spaniole au raportat cel puțin 72 de morți, majoritatea persoane înecate sau ucise în busculade, în timp ce autoritățile marocane au confirmat 11 decese pe teritoriul lor.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a calificat pătrunderea ilegală a migranților drept un „atac” și o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei. El a anunțat accelerarea procedurilor de expulzare și a precizat că autoritățile marocane cooperează pentru repatrierea rapidă a propriilor cetățeni. Sánchez a susținut că afluxul de migranți a fost alimentat de interpretări eronate promovate de rețelele de trafic de persoane, care au exploatat o hotărâre judecătorească privind returnarea migranților sosiți înot.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că aproape toți migranții ajunși în Ceuta s-au întors deja în Maroc și că situația este în mare parte sub control. El a respins criticile formulate de unele state europene, subliniind că integritatea spațiului Schengen nu a fost compromisă, deoarece migranții nu pot ajunge în Spania continentală fără controale stricte de identitate.

Regimul Schengen aplicat în Ceuta și Melilla este unul aparte. Deși cele două orașe fac parte din Spania și din Uniunea Europeană, orice persoană care dorește să călătorească din aceste enclave către Spania continentală trebuie să treacă prin controale Schengen în porturi și aeroporturi. Poliția Națională verifică identitatea tuturor pasagerilor, iar companiile aeriene și operatorii de feriboturi au obligația de a controla documentele de călătorie. Astfel, intrarea ilegală în Ceuta sau Melilla nu oferă automat dreptul de a intra în restul spațiului Schengen, de a circula liber în Europa sau de a obține drept de ședere în Spania.