Cum motivează CCR respingerea reformei pensiilor speciale

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins luni proiectul de reformă a pensiilor speciale, considerând că Guvernul a încălcat procedura constituțională prin faptul că nu a așteptat termenul complet de 30 de zile necesar pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). CCR a subliniat că această omisiune reprezintă o încălcare a principiilor statului de drept și a obligației de respectare a normelor constituționale, în baza articolelor 1 alin. (3) și (5), raportate la art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție.

Te-ar mai putea interesa și: Reacția lui Nicușor Dan după ce judecătorii CCR au respins legea care le tăia pensiile

Cum motivează CCR respingerea reformei pensiilor speciale

În motivarea deciziei, Curtea a precizat că Guvernul are dreptul să-și asume răspunderea pe o lege care vizează un domeniu unitar, în acest caz, reforma pensiilor de serviciu, însă trebuie să respecte toate procedurile legale, inclusiv termenul acordat CSM pentru emiterea avizului. „Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ, este obligat să respecte termenul de 30 de zile pentru avizul CSM”, se arată în comunicatul oficial.

CCR a mai constatat că, deși proiectul de lege are o justificare validă în ceea ce privește urgența și necesitatea, având scopul de a evita dezechilibrele bugetare și de a îndeplini angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lipsa respectării cadrului procedural afectează validitatea actului normativ.

Curtea a explicat că, potrivit legii, CSM trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile, iar Guvernul nu poate grăbi procedura asumându-și răspunderea înainte de expirarea acestui termen. De altfel, jurisprudența anterioară a CCR arată că durata așteptării trebuie să fie „rezonabilă”, dar nu mai mică decât termenul legal stabilit.

Potrivit cronologiei, CSM a fost informat pentru prima dată despre modificările aduse legii la 29 iulie, când i s-a prezentat un tabel cu principalele propuneri. Consiliul a refuzat însă să emită un punct de vedere pe motiv că documentul nu reprezenta un proiect de lege complet. Solicitarea oficială din partea Guvernului a fost transmisă abia pe 22 august, iar la doar o săptămână, pe 29 august, proiectul a fost aprobat în ședință de Guvern și trimis în Parlament, unde Executivul și-a angajat răspunderea pe 1 septembrie.

Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare: Decizia CCR privind pensiile magistraților riscă să afecteze jalonul din PNRR