Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a explicat diferența dintre magnitudinea cutremurului produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea, afișată în notificările sistemului Android Earthquake Alerts al Google, și valoarea comunicată oficial de specialiștii români. În timp ce sistemul Google a transmis o magnitudine estimată de 6,5, INCDFP a stabilit că seismul a avut magnitudinea de 5,7 pe scara Richter.
Potrivit reprezentanților Institutului, diferența apare deoarece cele două sisteme utilizează tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite. Sistemul Android Earthquake Alerts se bazează pe accelerometrele integrate în telefoanele mobile, în timp ce INCDFP folosește echipamentele specializate din Rețeaua Seismică Națională, care permit măsurători mai precise.
Te-ar mai putea interesa și: Cutremur de 5,7 grade în zona Vrancea, resimțit puternic în București
Sistemul Google detectează mișcările care ar putea fi asociate unui cutremur prin intermediul accelerometrelor telefoanelor mobile. Datele colectate simultan de la mai multe dispozitive sunt procesate automat, pentru identificarea rapidă a unui posibil eveniment seismic și estimarea parametrilor acestuia. Totuși, accelerometrele telefoanelor sunt mai puțin performante decât echipamentele profesionale utilizate de specialiștii în seismologie.
În schimb, INCDFP analizează datele înregistrate de stațiile din Rețeaua Seismică Națională pentru a determina magnitudinea și ceilalți parametri ai cutremurelor. Primele estimări sunt obținute automat, pe baza informațiilor furnizate de un număr de stații seismice, într-un interval scurt de timp. Ulterior, rezultatele sunt reevaluate și analizate manual de specialiști, care iau în considerare datele tuturor stațiilor ce au înregistrat evenimentul.
În cazul cutremurului de miercuri dimineață, sistemul de avertizare timpurie al INCDFP (EWS – Earthquake Warning System) a estimat inițial o magnitudine de 5,6 ML. După analiza suplimentară a datelor, valoarea a fost revizuită la 5,7 ML.
Reprezentanții Institutului au subliniat că sistemele de avertizare timpurie nu pot prezice producerea cutremurelor. Acestea detectează evenimentul după declanșarea sa și încearcă să transmită cât mai rapid avertizări înainte ca undele seismice cu potențial distructiv să ajungă în anumite zone.
Din acest motiv, primele estimări ale magnitudinii pot fi diferite de valorile stabilite ulterior, pe măsură ce sunt disponibile mai multe informații. Obiectivul principal al acestor sisteme nu este stabilirea imediată a unei magnitudini definitive, ci transmiterea rapidă a unei avertizări care să permită populației și operatorilor de infrastructură să adopte măsuri de protecție.
Cutremurul din Vrancea s-a produs miercuri, la ora 02:48:55, la o adâncime de 120,8 kilometri și a avut magnitudinea de 5,7 pe scara Richter. Potrivit INCDFP, intensitatea macroseismică epicentrală a fost de VI.
Seismul a fost resimțit diferit în funcție de localitate și de caracteristicile clădirilor. În timp ce unele persoane au descris mișcări puternice ale imobilelor și un balans prelungit, altele au simțit doar vibrații ușoare sau nu au perceput deloc cutremurul.
Specialiștii explică faptul că intensitatea cu care este resimțit un cutremur nu depinde exclusiv de magnitudinea acestuia. Magnitudinea reprezintă mărimea seismului și este legată de energia eliberată în timpul producerii sale, în timp ce intensitatea descrie efectele mișcării seismice într-un anumit loc.
Astfel, același cutremur poate avea efecte diferite de la o localitate la alta, în funcție de mai mulți factori, printre care distanța față de epicentru, adâncimea la care s-a produs seismul, structura geologică a terenului și caracteristicile construcțiilor.
Un factor important este adâncimea cutremurului. Seismele vrâncene de adâncime intermediară, cuprinsă între 60 și 200 de kilometri, au particularitatea de a putea fi resimțite pe suprafețe geografice extinse, uneori la sute de kilometri de epicentru. Acest fenomen este explicat prin modul în care undele seismice se propagă prin structurile geologice din interiorul Pământului.
De asemenea, energia eliberată de un cutremur nu se distribuie uniform în toate direcțiile. Structura geologică a regiunii poate influența propagarea undelor, astfel încât anumite localități să înregistreze mișcări mai puternice chiar dacă se află la distanțe mai mari de epicentru.
Tipul de sol are, la rândul său, un rol important. Depozitele sedimentare și solurile moi pot amplifica anumite componente ale mișcării seismice, în timp ce terenurile stâncoase pot avea un comportament diferit, care poate duce la atenuarea acestora.
Diferențele de percepție sunt influențate și de caracteristicile clădirilor în care se află oamenii în momentul producerii cutremurului. Înălțimea, structura și rigiditatea imobilelor determină modul în care acestea răspund la mișcările seismice. De exemplu, persoanele aflate la etajele superioare pot resimți un balans mai pronunțat decât cele aflate la nivelurile inferioare.
Un alt element menționat de specialiști este momentul producerii seismului. Cutremurul de miercuri a avut loc în timpul nopții, când zgomotul ambiental este redus, iar majoritatea oamenilor se află în repaus. În aceste condiții, mișcările seismice pot fi percepute mai ușor, chiar dacă amplitudinea lor nu este foarte mare.