Aproape 89% dintre absolvenții de facultate din promoția 2020 aveau un loc de muncă la cinci ani de la terminarea studiilor, arată un studiu realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Cu toate acestea, o parte importantă dintre tinerii angajați lucrează în domenii care nu corespund pregătirii universitare, iar legătura dintre studiile absolvite și locul de muncă s-a diminuat în cazul generațiilor recente.
Te-ar mai putea interesa și: Apa îmbuteliată vs. apa de la robinet: Studiile arată care sunt riscurile pentru sănătate și pentru mediu
Potrivit cercetării „De la universitate la piața muncii: Studiul privind angajabilitatea absolvenților de învățământ superior din România (2026)”, rata de ocupare în rândul absolvenților de licență din promoția 2024 era de 58,2% la un an de la finalizarea studiilor. În schimb, pentru absolvenții promoției 2020, proporția celor care aveau un loc de muncă ajungea la aproape 89% la cinci ani de la absolvire. Studiul analizează parcursul profesional al celor două generații, urmărind atât integrarea pe piața muncii, cât și legătura dintre pregătirea universitară și activitatea profesională.
Unul dintre factorii care favorizează angajarea după terminarea facultății este experiența profesională acumulată încă din timpul studiilor. Aproximativ 60% dintre absolvenții incluși în cercetare au declarat că au lucrat în perioada facultății, iar această experiență este asociată cu o integrare mai ușoară pe piața muncii. De asemenea, stagiile de practică au un rol important, fiind corelate cu obținerea unui loc de muncă la un nivel corespunzător studiilor absolvite.
Cu toate acestea, integrarea profesională nu înseamnă întotdeauna și ocuparea unui post în domeniul pentru care absolvenții s-au pregătit. Datele arată că aproximativ o treime dintre absolvenții angajați lucrează sub nivelul calificării lor. În plus, în cazul absolvenților de licență, legătura dintre domeniul de studiu și activitatea profesională s-a redus semnificativ. Astfel, doar 32,8% dintre absolvenții promoției 2024 lucrează în domeniul în care au obținut diploma, comparativ cu 48,5% în cazul promoției 2020. Ponderea celor care ocupă locuri de muncă sub nivelul studiilor a rămas însă aproape neschimbată față de ediția anterioară a cercetării.
Studiul evidențiază și diferențe între absolvenți în ceea ce privește accesul la experiențe profesionale și oportunități de dezvoltare. Studenții care sunt primii din familie care urmează studii universitare, precum și cei proveniți din mediul rural au un acces mai redus la experiențe formative, precum activitățile de practică și alte oportunități care îi pot pregăti pentru piața muncii. Totuși, această diferență nu este confirmată statistic. În ceea ce privește competențele, cel mai mare decalaj dintre diferitele grupuri sociale se observă la nivelul cunoașterii limbilor străine.
O altă concluzie importantă a cercetării vizează necesitatea învățării continue și a adaptării competențelor la cerințele angajatorilor. Astfel, 84,3% dintre respondenți consideră importante recalificarea și perfecționarea profesională, în condițiile în care transformările economice și tehnologice modifică permanent cerințele pieței muncii. Dezvoltarea unor competențe noi și actualizarea celor existente devin esențiale pentru menținerea unui loc de muncă și pentru evoluția profesională.
În acest context, cercetarea subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între universități și angajatori, astfel încât pregătirea studenților să fie mai bine corelată cu nevoile reale ale companiilor. Printre direcțiile importante se numără extinderea oportunităților de practică, dezvoltarea competențelor profesionale și adaptarea programelor universitare la schimbările de pe piața muncii. Experiența acumulată în timpul facultății poate contribui atât la obținerea unui loc de muncă, cât și la ocuparea unui post corespunzător nivelului de pregătire.
Rezultatele studiului pot reprezenta un reper pentru fundamentarea politicilor publice din domeniul educației și pentru adaptarea ofertei universitare la evoluțiile economice și profesionale. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Adaptarea ofertei educaționale la solicitările pieței muncii prin fundamentarea politicilor din domeniu pe bază de date”, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.
Analiza a avut în vedere absolvenții de licență și master din două generații înregistrate în Registrul Matricol Unic: promoția 2020, corespunzătoare anului universitar 2019–2020, și promoția 2024, aferentă anului universitar 2023–2024. Populația utilizată pentru calibrarea studiului a fost de 181.863 de persoane, dintre care 89.000 aparțin generației 2020 și 92.863 generației 2024. La 1 noiembrie 2025, vârsta mediană a respondenților era de 25 de ani pentru promoția 2024 și de 28 de ani pentru promoția 2020. Datele au fost colectate în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026.