Donald Trump, din nou în atenția Comitetului Nobel. Are vreo șansă reală la Premiul pentru Pace din 2025?

Pe măsură ce Comitetul Nobel se pregătește să anunțe vineri câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2025, atenția publică s-a îndreptat din nou spre Donald Trump, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, care de ani buni aspiră la una dintre cele mai prestigioase distincții din lume. Trump a susținut în repetate rânduri că merită Premiul Nobel pentru Pace, invocând rolul său în negocierea unor acorduri internaționale și promovarea păcii în Orientul Mijlociu, însă analiștii consideră că șansele sale reale de a-l câștiga rămân reduse.

Te-ar mai putea interesa și: Rezultatele companiilor europene – afectate de tarifele lui Trump

Donald Trump, din nou în atenția Comitetului Nobel. Are vreo șansă reală la Premiul pentru Pace din 2025?

Într-o postare din iunie pe rețeaua sa Truth Social, Trump s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea de a fi recompensat, afirmând ironic: „Nu, nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace, indiferent ce aș face.” Cu toate acestea, fostul președinte american este sprijinit de o serie de personalități politice și lideri internaționali care i-au recunoscut meritele diplomatice, în special pentru Acordurile Abraham, semnate în 2020 între Israel, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și ulterior alte state arabe, prin care s-au normalizat relațiile diplomatice.

De-a lungul ultimelor luni, Trump a fost nominalizat public pentru Premiul Nobel pentru Pace de către lideri politici din mai multe țări, inclusiv Armenia, Azerbaidjan, Cambodgia, Gabon, Israel și Pakistan, pentru implicarea sa în negocieri regionale. Totuși, multe dintre aceste propuneri au fost trimise după termenul-limită oficial de 31 ianuarie 2025, motiv pentru care este improbabil să fie luate în calcul în procesul actual.

Singura nominalizare validă confirmată până în prezent a venit din partea congresmanei republicane Claudia Tenney, care, în decembrie 2024, l-a propus pe Trump alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru israelian al Apărării Yoav Gallant, pentru contribuția lor la semnarea Acordurilor Abraham.

Unii lideri mondiali au exprimat rezerve față de ideea ca Trump să primească premiul, afirmând că ar trebui să atingă mai întâi obiective concrete de pace. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în septembrie că o eventuală distincție ar fi justificată doar dacă Trump ar reuși să pună capăt războiului din Gaza și să contribuie la o pace durabilă între israelieni și palestinieni: „Premiul Nobel pentru Pace este posibil numai dacă opriți acest conflict”, a spus Macron.

De asemenea, președintele taiwanez Lai Ching-te a susținut că Trump ar merita premiul doar dacă ar convinge Beijingul să renunțe definitiv la amenințarea militară asupra Taiwanului, un obiectiv extrem de ambițios, dat fiind contextul geopolitic actual.

Potrivit regulilor Fundației Nobel, numele candidaților și ale celor care îi nominalizează sunt confidențiale timp de 50 de ani, astfel încât nu există o confirmare oficială a persoanelor incluse pe lista scurtă. Nominalizările pot fi trimise doar de anumite categorii: membri ai guvernelor și parlamentelor naționale, profesori universitari, foști laureați ai premiului, judecători internaționali și conducători ai unor organizații recunoscute.

După închiderea perioadei de nominalizare la 31 ianuarie, lista candidaților este transmisă Comitetului Nobel norvegian, format din cinci membri desemnați de Parlamentul Norvegiei. În februarie, comitetul întocmește o listă scurtă și solicită evaluări detaliate din partea experților internaționali, înainte de a lua decizia finală în toamnă.

Pentru ediția din 2025, 338 de candidați, dintre care 244 de persoane și 94 de organizații, sunt analizați de Comitetul Nobel, conform Institutului Nobel din Oslo. Decizia finală este luată cu doar câteva zile înainte de anunțul oficial, iar toate deliberările rămân secrete până la deschiderea arhivelor, peste cinci decenii.

Experți în politica internațională și istoria Premiului Nobel, precum Asle Sveen și Peter Wallensteen, susțin că Donald Trump rămâne un candidat improbabil, în ciuda notorietății sale globale. Potrivit lor, unele dintre politicile promovate de administrația Trump,  inclusiv retragerile din acorduri internaționale și retorica agresivă în relațiile externe, contravin principiilor de pace, cooperare și drepturi umane promovate de Comitetul Nobel.

Mai mult, campania publică și intens mediatizată prin care Trump își promovează propria candidatură ar putea să-i fie defavorabilă, deoarece Comitetul Nobel respinge în mod tradițional presiunile politice și campaniile de lobby.

Te-ar mai putea interesa și: Trump mizează pe TikTok: „Eu am salvat platforma, așa că îmi sunteți datori”. Cum încearcă președintele american să cucerească tinerii alegători