Politica externă a lui Donald Trump, o vulnerabilitate pentru republicani la alegerile din SUA

Într-un sondaj recent realizat de Chicago Council on Global Affairs, numeroși respondenți din întregul spectru politic au indicat inflația și costul vieții drept probleme care le-ar putea influența cel mai mult intenția de vot (37% în total).

Pe următoarele locuri s-au situat corupția (19%) și controlul asupra Congresului (19%). Războiul din Iran abia dacă a fost menționat, doar 2% dintre respondenți ai sondajului realizat de Chicago Council on Global Affairs plasându-l pe primul loc în lista preocupărilor lor.

La prima vedere, rezultatele par să confirme opinia larg răspândită potrivit căreia alegătorii americani nu sunt, în general, interesați de politica externă.

Totuși, interpretările tradiționale privind importanța politicii externe în alegeri reflectă adesea o înțelegere greșită a modului în care alegătorii evaluează candidații la funcții publice, scrie pentru The Conversation – Andrew Payne, lector universitar de politică externă și securitate, City St George’s, Universitatea din Londra.

Unul dintre motivele pentru care politica externă a unui președinte îl poate costa pe acesta sau pe partidul său voturile alegătorilor este impactul direct al deciziilor administrației asupra vieții cotidiene.

Războiul este cel mai evident exemplu în acest sens. Politica internațională poate fi complexă și îndepărtată de preocupările zilnice ale cetățenilor. Însă, atunci când sunt investite vieți omenești și resurse financiare în conflicte desfășurate în străinătate, opinia publică începe să acorde atenție situației.

Acest lucru nu se reflectă întotdeauna în sondaje. Din punct de vedere istoric, ponderea alegătorilor care consideră că afacerile internaționale se numără printre cele mai importante probleme cu care se confruntă țara a fost, în medie, de aproximativ trei ori mai mică decât ponderea celor care indică problemele economice drept principala lor preocupare.

Ceea ce aceste sondaje nu surprind însă este măsura în care alegătorii atribuie starea precară a economiei deciziilor de politică externă luate de administrația prezidențială.

Potrivit unui sondaj recent realizat de Institute for Global Affairs, o majoritate covârșitoare a americanilor (81%) consideră că războiul din Iran a dus la creșterea costului vieții.

Când YouGov i-a întrebat pe participanții la sondaj de ce au crescut prețurile benzinei în zona în care locuiesc, primele trei răspunsuri au fost războiul din Iran (41%), Trump (18%) și războiul, în general (17%).

Politica tarifară a lui Donald Trump are, de asemenea, un cost politic

Potrivit Yale Budget Lab, rata efectivă actuală a tarifelor vamale este de 11%, de aproape patru ori mai mare decât în momentul în care președintele și-a preluat mandatul, în ianuarie 2025. Iar alegătorii resimt efectele.

Potrivit sondajului Chicago Council, o majoritate clară a respondenților (81%) consideră că tarifele vamale au avut un efect negativ asupra costului vieții în Statele Unite.

De asemenea, trei din patru alegători afirmă că tarifele vamale vor conta în opțiunea lor electorală, potrivit unui sondaj realizat de Cato Institute.

Probleme precum prețul benzinei și al produselor alimentare, care afectează direct bugetele populației, vor continua să aibă o influență disproporționată asupra rezultatului alegerilor de la jumătatea mandatului.

Însă numeroși americani consideră acum că acțiunile președintelui pe plan extern sunt responsabile pentru criza accesibilității financiare.

Rata de aprobare a lui Trump a coborât la 36%

Cu o rată de aprobare a președintelui deja la un minim istoric de 36% și cu un nivel de susținere și mai scăzut pentru modul în care gestionează mai multe dosare de politică externă, bilanțul lui Trump în acest domeniu devine o povară politică pentru mulți dintre colegii săi republicani.

Chiar și alegătorii care nu sunt foarte interesați de afacerile internaționale își formează opinii despre competența liderilor, în funcție de modul în care aceștia își exercită atribuțiile de comandant suprem al forțelor armate.

Puțini alegători au intrat în secțiile de votare în noiembrie 2024 având în prim-plan retragerea americană din Afganistan. Cu toate acestea, modul în care administrația Biden a gestionat acel episod a afectat durabil imaginea președintelui. Rata de aprobare a lui Biden a scăzut aproape peste noapte și nu și-a mai revenit niciodată.

În campania electorală de acum doi ani, Trump a exploatat această situație și și-a construit reputația de lider puternic, care urma să țină piept adversarilor, dar să mențină totodată Statele Unite în afara războaielor.

În sondajele care i-au întrebat pe respondenți, în perioada premergătoare alegerilor din 2024, care dintre candidați ar gestiona mai bine politica externă în ansamblu, Trump a obținut în mod constant un avantaj de cel puțin cinci puncte procentuale.

Politica externă nu reprezintă un atu electoral pentru Trump sau pentru partidul său

Potrivit unui sondaj realizat de The New York Times și Siena, democrații au în prezent un avantaj de zece puncte procentuale față de republicani la întrebarea privind partidul în care alegătorii au mai multă încredere că ar gestiona mai bine războaiele din străinătate.

Într-un sondaj Economist/YouGov, democrații aveau un avantaj de 24 de puncte procentuale la întrebarea privind partidul care ar gestiona mai bine evitarea implicării Statelor Unite în războaie.

Prejudiciul politic s-a extins asupra percepției generale privind stilul de conducere al președintelui

La începutul războiului, un sondaj YouGov arăta că 56% dintre respondenți considerau că termenul „imprudent” i se potrivește „foarte mult” președintelui Trump, în creștere cu cinci puncte procentuale față de anul precedent. În același timp, ponderea americanilor care îl descriau pe Trump drept un „lider puternic” a scăzut cu patru puncte procentuale.

În condițiile în care alegerile de la jumătatea mandatului sunt considerate în mod tradițional un referendum asupra activității președintelui aflat în funcție, perspectivele republicanilor sunt sumbre.

Decizia recentă a lui Trump de a suspenda temporar sancțiunile americane asupra importurilor de motorină din Rusia arată că administrația de la Casa Albă este conștientă de impactul pe care prețurile benzinei l-ar putea avea asupra rezultatului alegerilor.

Însă decizia de a aborda această problemă printr-o atitudine conciliantă față de Vladimir Putin nu a făcut decât să atragă atenția asupra unei alte vulnerabilități a politicii externe a lui Trump: eșecul de a pune capăt războiului din Ucraina.

Această decizie s-ar putea întoarce împotriva sa. În condițiile în care experții se îndoiesc că măsurile adoptate de Trump vor avea vreun efect semnificativ asupra prețurilor benzinei, opinia publică rămâne ferm de partea Ucrainei în conflictul cu Rusia.

În 2006, reacția negativă a alegătorilor față de modul în care George W. Bush a gestionat un război costisitor în Orientul Mijlociu a provocat o înfrângere zdrobitoare partidului președintelui. Democrații au profitat de un „val albastru” pentru a obține majoritatea în ambele camere ale Congresului.

În condițiile în care alegătorii resimt acum efectele unui nou război în Orientul Mijlociu și ale războaielor comerciale declanșate de Trump, republicanii ar putea învăța în curând o lecție similară despre riscurile politice ale unui bilanț nepopular, în materie de politică externă scrie – Andrew Payne pentru The Conversation.

Citește și: Elon Musk este cel mai mare donator în alegerile intermediare din SUA