„Vă vom cere să confirmați în mare măsură răspunderea penală reținută în primă instanță, iar pedepse de ineligibilitate vor fi, bineînțeles, solicitate”, a declarat avocatul general Thierry Ramonatxo la începutul rechizitoriului în apel, care a debutat marți după-amiază la Paris.
Marine Le Pen, care mizează pe o candidatură la alegerile prezidențiale din 2027, a fost condamnată în primă instanță la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, la o amendă de 100.000 de euro și la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată. Sentința o împiedică în prezent să candideze.
Procurorii au respins acuzațiile de „politizare” a procedurii judiciare, susținând că instanțele aplică legea și nu urmăresc blocarea accesului unui lider politic la funcții executive. „Judecătorul este garantul legii și nu face decât să o aplice”, au afirmat reprezentanții acuzării.
Dosarul vizează plata, între 2004 și 2016, a unor angajați ai partidului din fonduri ale Parlamentului European, deși aceștia ar fi lucrat în realitate pentru structurile naționale ale formațiunii, aflată atunci în dificultăți financiare.
Avocații Parlamentului European, parte civilă în proces, au susținut că a fost trădată încrederea instituției și a contribuabililor europeni, pentru sume de ordinul milioanelor de euro, respingând argumentele apărării privind existența unor „zone gri” în regulile de angajare a asistenților parlamentari.
Marine Le Pen a negat în mod constant orice intenție de a încălca legea, afirmând că eventualele nereguli ar fi fost rezultatul dezorganizării interne a partidului, nu al unei fraude deliberate.
Curtea de Apel din Paris urmează să își pronunțe decizia „până la vară”, scriu editorii publicației Le Monde.
Citește și: Nicușor Dan face, luni și marți, prima vizită oficială în Franța. Întâlniri cu Emmanuel Macron și diaspora