România riscă să piardă 231 de milioane de euro dacă legea pensiilor speciale nu va fi promulgată până la 28 noiembrie 2025, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene. Oficialul susține că întârzierea ar fi rezultatul unei rea-voințe politice sau administrative și atrage atenția că, dacă termenul nu va fi respectat, trebuie discutată o „decontare politică” pentru pierderea acestor fonduri.
Te-ar mai putea interesa și: Dragoș Pîslaru acuză supracontractarea PNRR. Proiecte de 47 de miliarde pe fonduri de 28,5 miliarde
Ministrul a explicat că a discutat personal cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica dacă varianta propusă de Guvernul Bolojan respectă jalonul necesar pentru a accesa suma de 231 de milioane de euro. Răspunsul Comisiei a fost afirmativ, iar Pîslaru subliniază că fondurile trebuie folosite pentru investiții în autostrăzi, școli, spitale și alte proiecte de interes public, în contextul unui deficit bugetar ridicat. În același timp, ministrul consideră că pensiile speciale au un efect negativ asupra sustenabilității bugetare și contribuie la dezechilibrele fiscale.
Dragoș Pîslaru a criticat declarațiile publice care minimalizează legătura dintre lege și fondurile europene.
„Am discutat personal cu Comisia Europeană și am pus întrebarea: Ceea ce a propus Guvernul Bolojan ne asigură jalonul de 231 de milioane de euro? Răspunsul a fost da (…) Pe mine ce mă interesează în primul rând este cum să mă asigur că iau acei 231 de milioane de euro și investim în autostrăzi, în școli, în spitale, în ce are nevoie România într-o perioadă în care avem o problemă de deficit și avem nevoie de resurse. Pensiile speciale în sine contribuie, ele au un efect clar distrugător asupra sustenabilității. Sunt lucruri reale”, a spus ministrul pentru Euronews.
În ceea ce privește procedura legislativă, Pîslaru explică că este esențial ca Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să își exprime avizul rapid, ideal în 24 de ore, pentru ca legea să poată fi analizată de Curtea Constituțională și promulgată în termenul limită. Dacă există tergiversări deliberate, aceasta ar constitui o rea-credință și ar putea afecta direct accesul la finanțare. Ministrul subliniază că Guvernul, prin prim-ministrul Ilie Bolojan, este hotărât să pună legea din nou pe masă și să o aprobe până la 28 noiembrie, astfel încât jalonul european să fie respectat.
Pîslaru avertizează că orice întârziere din partea actorilor instituționali sau din alte părți interesate poate duce la pierderea fondurilor europene, ceea ce ar fi perceput ca un eșec politic și administrativ. El insistă asupra faptului că legătura dintre promulgarea legii și cei 231 de milioane de euro este clară și confirmată de Comisia Europeană, iar amânarea ar fi inacceptabilă.
„Noi ar trebui să găsim acea formulă care este cea mai rapidă, care poate fi pusă imediat pe masă săptămâna viitoare, întoarsă înapoi în Parlament.
Ar trebui să existe o discuție cu CSM care să fie extrem de clară. Dacă au ceva de spus, să spună în 24 de ore de la momentul în care apare propunerea respectivă. Ideal, lucrurile fiind foarte clare (… ) să dea un aviz mai repede, să dea un aviz. Poate să fie negativ, nu am o problemă. Mi s-ar părea un act de rea-credință clară să îl ții mai mult de un termen de 24h sau un termen care ar putea compromite termenul de 28 noiembrie.
Deci încă lucrurile sunt fezabile, dacă lumea este de bună credință. Dacă CSM are încredere în Curtea Constituțională a României că-și face treaba, ceea ce eu sper că magistrații pot avea încredere în Curtea Constituțională, da, atunci trebuie să-și exprime instantaneu părerea, astfel încât lăsăm Curtea Constituțională să ia poziția finală și încheiem subiect.
Dacă Curtea Constituțională spune că pe fond nu sunt probleme și că a fost numai o problemă pe formă, atunci jalonul se îndeplinește, pentru că avem timp să fie promulgată legea până la data de 28 noiembrie.
Dacă există tergiversări din partea CSM, din partea oricărui alt actor în societate care să ne facă să depășim termen de 28 noiembrie, pentru că există rea-voință și rea-credință, atunci intrăm într-o altă logică și da, ar trebui să existe o decontare politică clară pentru cei 231 de milioane de euro pe care îi vom pierde. Pentru că, în acest moment, ce vă pot spune este că prim-ministrul Ilie Bolojan este hotărât să punem din nou pe masă acest proiect ca să putem într-adevăr să-l trecem până la 28 noiembrie.
Ce înseamnă decontare politică? Să spună foarte clar că există o legătură directă între tergiversare sau avizare în termenul maxim de 30 de zile și pierderea acestor bani, pentru că am văzut în spațiul public la un moment dat o reacție. S-a spus că de fapt nu există o legătură între cei 231 de milioane și propunerea legislativă.
A fost chiar un punct de vedere al CSM în spațiu public, care a susținut că, de fapt, reforma este deja făcută, ceea ce eu nu am văzut, o minciună mare în spațiul public.
Discuțiile mele cu Comisia Europeană a fost foarte clară pe acest subiect. Proiectul de lege, așa cum era, era un proiect care bifa condiția și necesitatea pentru că jalonul să fie considerat deplin îndeplinit. Nu suportă amânarea, am întrebat și acest lucru”, a mai spus Pîslaru.
Te-ar mai putea interesa și: Dragoș Pîslaru: Toate segmentele A7 și A8 au finanțare. Autostrăzile merg mai departe, metroul intră la etapizare