Comisia Europeană califică drept „inacceptabile” amenințările lui Zelenski la adresa lui Viktor Orban

Bruxellesul a calificat retorica lui Volodimir Zelenski drept „inacceptabilă”, subliniind că statele membre ale Uniunii Europene nu trebuie amenințate.

„Acest tip de limbaj este inacceptabil. Nu trebuie să existe nicio amenințare față de statele membre ale UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill.

Olof Gill a adăugat că escaladarea retoricii „din toate părțile” nu contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii, care includ menținerea presiunii asupra Rusiei, acordarea sprijinului financiar pentru Ucraina și asigurarea aprovizionării energetice a statelor membre.

Zelenski a cerut ca Ungaria să deblocheze ajutorul european de 90 de miliarde de euro pentru Kiev

Declarațiile au venit după ce Zelenski a afirmat, joi, că Ungaria ar trebui să deblocheze ajutorul european de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, blocat prin veto de Budapesta.

„Sperăm că această persoană din UE (Viktor Orban – n.red) nu blochează cele 90 de miliarde de euro, sau măcar prima tranşă din cele 90 de miliarde şi că militarii noştri vor avea în continuare armament.”

Zelenski l-a ameninţat pe Orban cu o acţiune militară dacă Ungaria nu deblochează acest ajutor financiar

„Dacă nu va fi aşa, atunci vom da adresa acestei persoane forţelor noastre armate, băieţilor noştri. Pentru ca să-l cheme şi să vorbească cu el pe limba lor”, a spus Zelenski la Kiev la începutul unei şedinţe de guvern, în prezenţa presei.

Ruşii „ne ucid, iar noi ar trebui să-i dăm petrol sărăcuţului Orban, pentru că fără acesta el nu poate câştiga alegerile ?”, a continuat Zelenski.

Zelenski a susţinut anterior joi că oleoductul Drujba, care trece prin Ucraina şi aprovizionează cu petrol rusesc Ungaria şi Slovacia, ar putea redeveni operaţional abia peste o lună şi jumătate, deşi a recunoscut că ar dori ca această conductă să nu mai fie funcţională deloc.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta sunt alimentate și de disputa privind conducta petrolieră Drujba,  care traversează Ucraina și aprovizionează cu petrol rusesc Ungaria și Slovacia.

Tranzitul a fost oprit la sfârșitul lunii ianuarie, după ceea ce autoritățile ucrainene au descris drept un atac cu drone atribuit Rusiei. Kievul susține că lucrările de reparație ar putea dura cel puțin o lună și jumătate.

Guvernele din Ungaria și Slovacia contestă însă această explicație și acuză Kievul că menține blocajul conductei ca instrument de presiune politică, în contextul în care Budapesta se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și condiționează sprijinul financiar pentru Kiev.

Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei

Ca reacție, Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, precum și acordarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a calificat vineri declarațiile lui Zelenski drept „șantaj grav”, afirmând că președintele ucrainean „a trecut toate liniile roșii”.

Ulterior, vineri, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a acuzat Comisia că ar conspira cu Kievul pentru a împiedica livrările de petrol prin conducta Drujba și că ar colabora cu Croația pentru a bloca importurile de energie rusească ale Ungariei prin Marea Adriatică.

„Acest lucru este rușinos și revoltător”, a scris Szijjarto pe rețelele sociale. El a publicat, de asemenea, o scrisoare redactată împreună cu ministrul slovac de externe, Juraj Blanar, adresată comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, în care solicită Bruxellesului „să se asigure că rutele neîntrerupte și diversificate de aprovizionare cu petrol rămân disponibile pentru regiunea noastră”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a condamnat arestările, drept „banditism de stat” și a declarat că Kievul își rezervă „dreptul de a lua măsuri adecvate, inclusiv inițierea de sancțiuni și alte măsuri restrictive”.

„Toți cei responsabili pentru luarea și menținerea cetățenilor noștri ostatici vor fi trași la răspundere”, a scris Sîbiha într-o postare pe rețelele sociale.

Gill a adăugat vineri că obiectivul Comisiei este „să îi determine pe toți să se calmeze puțin și să reducă retorica” și că Bruxellesul poartă „discuții active cu toate părțile” pentru a rezolva criza.

itește și: Zelenski, gata să negocieze direct cu Putin: „Nu am nevoie de porcării istorice, ci de soluții pentru a opri războiul”