Angajații români și-au schimbat relația cu munca și pentru prima dată, sensul și rezultatele concrete ale activității lor au devenit principala motivație la job, depășind salariul și beneficiile materiale, potrivit Employee Wellbeing Index 2025, realizat de RoCoach și Novel Research pe un eșantion național de 1.000 de angajați din mediul urban.
Datele arată că 27,5% dintre angajați au declarat că motivația lor principală derivă din impactul muncii și din rezultatele obținute, comparativ cu 19,3% care au menționat salariul și beneficiile. Stabilitatea la locul de muncă (14,8%) și autonomia (11,7%) completează topul factorilor care susțin implicarea angajaților.
Lipsa recunoașterii (9,1%), lipsa clarității în sarcini și obiective (7,9%) și conflictele interne (7,8%) afectează semnificativ starea de bine, evidențiind un deficit de feedback, dialog și respect în mediul profesional.
Când vine vorba de sursele de epuizare, angajații au identificat volumul excesiv de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%) și lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%).
Raportul subliniază că angajații acceptă aceste provocări atunci când activitatea lor are sens și există recunoaștere și control asupra propriei activități. În absența acestor elemente, munca devine rapid un cost emoțional greu de susținut, ducând la burnout.
„Oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mai mult, ci pentru că efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg. Când munca nu are sens din perspectiva angajatului, orice volum devine greu de dus”, explică Mihai Stănescu, fondator RoCoach.
Analiza pe niveluri ierarhice arată că presiunea muncii se schimbă odată cu avansarea în organizație. Angajații de execuție sunt motivați mai mult de stabilitate și rezultate concrete, middle managerii resimt mai acut tensiunile organizaționale, iar directorii sunt stimulați în principal de autonomie, sens și impact, chiar dacă plătesc un preț mai mare în ceea ce privește echilibrul între viața profesională și personală.
Pentru angajații cu vechime mare în organizații, motivația se mută de la salariu și recunoaștere către stabilitate, sens, autonomie și rezultate concrete, în timp ce sursele de consum de energie se schimbă de la incertitudine și lipsă de claritate către volum ridicat de muncă și presiune constantă.
„Angajații vorbesc mai mult despre a fi tratați corect decât despre beneficii materiale, despre șefi care explică deciziile și despre libertatea de a-și organiza munca fără micromanagement. Lipsa acestor elemente transformă munca rapid într-o sursă de frustrare și uzură, iar 1 din 4 angajați români a fost la limita burnoutului în 2025”, adaugă Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Deși inteligența artificială și tehnologia au fost intens discutate în 2025, doar 5% dintre angajați au raportat că AI-ul le-a afectat negativ starea de bine, în timp ce 47,1% au declarat că le-a facilitat activitatea.
Impactul tehnologic depinde de contextul organizațional: în companiile cu procese clare și autonomie, AI-ul sprijină munca; în organizațiile nealiniate și cu decizii opace, tehnologia amplifică presiunea și confuzia.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/02/Mihai-Stanescu_RoCoach-1024x936.jpg)
Indexul Employee Wellbeing măsoară calitatea experienței de muncă a angajaților români pe cinci dimensiuni: claritate, autonomie, recunoaștere, echitate și relații umane. Fiecare dimensiune este standardizată pe o scală 0-100, iar scorul final reflectă starea globală de bine la locul de muncă. Indexul a fost validat psihometric (Cronbach Alpha = 0,891) și se bazează pe date colectate între noiembrie și decembrie 2025 prin metoda CAWI pe un eșantion urban de 1.000 de angajați.
Cu peste 20 de ani de experiență și o echipă de 20 de facilitatori acreditați, RoCoach sprijină liderii și organizațiile în clarificarea viziunii, îmbunătățirea performanței și transformarea culturii organizaționale.