După semnarea Acordului de parteneriat și a Acordului comercial interimar, programată pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, Parlamentul European va dezbate miercuri, la Strasbourg, două inițiative ale eurodeputaților care cer Curții de Justiție a UE să se pronunțe asupra temeiurilor juridice ale acestor acorduri.
În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanşa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputaţii şi statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor, informează PE într-un comunicat.
În conformitate cu tratatele UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obţine avizul Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord preconizat. În cazul în care avizul Curţii este negativ, acordul nu poate intra în vigoare decât dacă este modificat.
Plenul Parlamentului European va dezbate luni o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmând ca votul prin apel nominal să aibă loc joi. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând totodată majoritatea membrilor Parlamentului.
Marţi, 20 ianuarie, în plenul PE, eurodeputaţii vor discuta despre răspunsul UE la revendicările preşedintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda.
Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziţiona Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO şi securitatea transatlantică.
Multe guverne ale UE, precum şi Danemarca, au declarat că deciziile privind statutul Groenlandei revin exclusiv Danemarcei şi Groenlandei, au subliniat importanţa securităţii colective a regiunii arctice conduse de NATO şi au avertizat cu privire la acţiunile unilaterale care ar putea destabiliza relaţiile aliate şi stabilitatea regională.
Autorităţile din Danemarca şi Groenlanda au reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare şi s-au declarat dispuse, în schimb, la cooperare.
În acelaşi timp, PE va evalua miercuri situaţia relaţiilor UE-SUA, solicitând o UE mai rezilientă şi mai capabilă să acţioneze strategic pe cont propriu.
Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a afirmat că, într-o perioadă de schimbări în politica externă a SUA, UE trebuie să îşi consolideze autonomia strategică pentru a-şi asigura propria rezilienţă.
Eurodeputaţii au subliniat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO şi în eforturile de securitate colectivă şi au îndemnat administraţia SUA să îşi consolideze rolul în sprijinirea Ucrainei. Subliniind importanţa unei repartizări mai echitabile a sarcinilor, textul subliniază necesitatea ca Europa să îşi asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate pe continentul european.
Tot miercuri, PE va dezbate cu preşedinţii Ursula von der Leyen şi Antonio Costa rezultatele summitului UE din decembrie şi va discuta despre o UE mai puternică şi mai suverană, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.
Reuniți la Bruxelles, liderii europeni au reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina, convenind acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, finanțat prin împrumuturi ale Uniunii, și au decis să amâne utilizarea activelor rusești înghețate pentru despăgubiri. Totodată, Consiliul European a condamnat ferm recentele atacuri hibride împotriva statelor membre și a evaluat progresele făcute în consolidarea pregătirii UE în domeniul apărării și securității.
Marţi, la prânz, plenul PE se va pronunţa asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre – cu excepţia Cehiei, Ungariei şi Slovaciei -, pentru a oferi Ucrainei un împrumut finanţat prin împrumuturi UE şi garantat de bugetul UE. Dacă procedura va fi aprobată, votul final va avea loc joi.
Tot marţi, la prânz, eurodeputaţii vor decide dacă să accelereze propunerile legislative, cu privire la instituirea împrumutului de sprijin pentru Ucraina pentru 2026 şi 2027 şi cu privire la modificarea Mecanismului pentru Ucraina, voturile privind conţinutul urmând să aibă loc în februarie.
Agenda Parlamentului European din luna ianuarie mai include dezbateri privind situațiile din Venezuela și Iran, marcarea a 40 de ani de la aderarea Spaniei și Portugaliei la Uniunea Europeană, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului UE de către președintele Nikos Christodoulides.