Datele publicate de Eurostat arată că, în 2024, în aproape toate statele membre ale Uniunea Europeană numărul imigranților proveniți din afara UE a fost mai mare decât cel al persoanelor care au migrat din alte state membre. Singurele excepții au fost Luxemburg și România, unde fluxurile interne din interiorul Uniunii au depășit imigrația din țări terțe, potrivit g4media.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Trump vrea să ”suspende definitiv imigrația din țările din lumea a treia” și să expulzeze ”milioane” de străini acceptați de administrația Biden. Moartea unuia dintre soldații împușcați în Washington a escaladat tensiunea
În Luxemburg, 85,5% dintre imigranți au provenit din alte state membre UE, ceea ce confirmă specificul acestei țări, caracterizată printr-o mobilitate intensă a forței de muncă europene. România este a doua excepție, cu 56% dintre imigranți provenind din alte state membre ale Uniunii, ceea ce indică faptul că migrația intra-UE continuă să aibă o pondere importantă în structura fluxurilor de populație către țara noastră.
La polul opus, cele mai ridicate ponderi ale imigranților din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%). Aceste state atrag în principal cetățeni din țări terțe, fie pentru muncă, fie pentru reîntregirea familiei sau alte motive economice și sociale.
Per ansamblu, în 2024, aproximativ 4,2 milioane de persoane au imigrat în Uniunea Europeană din țări terțe. Statisticile nu includ solicitanții de azil și refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară în anumite state membre. În același timp, 1,5 milioane de persoane au migrat între statele membre ale Uniunii, ceea ce reflectă în continuare un nivel ridicat al mobilității interne în spațiul comunitar.
Raportat la populația rezidentă, în UE au existat, în medie, aproximativ 9,2 imigranți din țări terțe la 1.000 de locuitori în 2024. Malta a înregistrat cea mai mare rată totală a imigrației, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori. Pe următoarele poziții s-au situat Cipru (42 la 1.000) și Luxemburg (38 la 1.000).
România se află pe locul 10 în clasament, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori, un nivel moderat comparativ cu statele din sudul sau vestul Europei. La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia a înregistrat cea mai redusă rată a imigrației, cu doar un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6 la 1.000) și de Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia, fiecare cu câte 8 imigranți la 1.000 de locuitori.
Datele evidențiază diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește structura și intensitatea fluxurilor migratorii, reflectând particularitățile economice, sociale și demografice ale fiecărei țări din Uniunea Europeană.