FMI atenționează că presiunile asupra finanțelor publice sunt generate de mai mulți factori, între care îmbătrânirea populației, costurile tranziției energetice, majorarea cheltuielilor pentru apărare și ritmul redus al creșterii productivității.
FMI atrage atenția că dobânzile aferente datoriei publice au urcat la aproximativ 3,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2007, în condițiile în care o parte importantă din datoria contractată în perioada dobânzilor reduse ajunge la scadență și trebuie refinanțată la costuri semnificativ mai mari.
Conform estimărilor FMI, Italia ar urma să înregistreze o datorie publică de 138,6% din PIB în 2026, în timp ce datoria Franței s-ar putea apropia de 130% din PIB până în 2030.
În analiza sa, FMI subliniază că, fără politici fiscale credibile și reforme structurale, capacitatea statelor europene de a răspunde unor eventuale șocuri economice sau geopolitice va continua să se reducă.
Potrivit datelor citate în analiză, deficitul bugetar al României ajunsese la 9,3% din PIB în 2024, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar datoria publică este pe o traiectorie ascendentă.
FMI recomandă accelerarea consolidării fiscale și implementarea reformelor structurale, inclusiv în sistemul de pensii, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung.
Raportul subliniază că abordările fragmentare și măsurile adoptate doar ca reacție la evoluțiile economice nu mai sunt suficiente pentru stabilizarea datoriei publice și reducerea vulnerabilităților fiscale în Europa.