Francezii așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să desemneze un nou premier

Președintele francez Emmanuel Macron urma să numească vineri seara un nou prim-ministru, în cea mai recentă încercare a sa de a debloca impasul politic care paralizează Franța de mai bine de un an.

După o săptămână de turbulențe politice intense, în timp ce Franța se confruntă cu provocări economice tot mai mari și o datorie în creștere, numirea unui premier este considerată ultima șansă a președintelui Macron de a-și revigora cel de-al doilea mandat, care se încheie în 2027.

Fără o majoritate în Adunarea Națională care să-i permită să-și promoveze agenda, Macron se confruntă cu critici tot mai dure, inclusiv din tabăra sa politică și are foarte puțin spațiu de manevră.

Prim-ministrul demisionar Sébastien Lecornu a renunțat brusc la funcție, luni, la doar câteva ore după ce prezentase un nou Cabinet. Demisia-șoc a generat interpelări ca Macron să demisioneze sau să dizolve din nou Parlamentul. Însă acestea au rămas fără răspuns, președintele a anunțat miercuri că va desemna un succesor în termen de 48 de ore.

În ultimul an, guvernele minoritare succesive ale lui Macron s-au prăbușit rapid, lăsând a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană în paralizie politică, în timp ce Franța se confruntă cu o criză a datoriei publice.

La sfârșitul primului trimestru din 2025, datoria publică a Franței se ridica la 3.346 trilioane de euro (3,9 trilioane de dolari), echivalentul a 114% din produsul intern brut.

Rata sărăciei în Franța a ajuns, de asemenea, la 15,4% în 2023 — cel mai ridicat nivel de când se țin evidențe, din 1996, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

Dificultățile economice și politice îngrijorează piețele financiare, agențiile de rating și Comisia Europeană, care presează Franța să respecte regulile UE privind limitarea datoriei.

Macron este așteptat să numească un premier de stânga sau guvern tehnocrat

Macron ar putea apela la o personalitate din stânga politică, care a reușit să formeze o coaliție în alegerile legislative din 2024 sau ar putea opta pentru un guvern tehnocrat, pentru a evita blocajul partizan.

În orice caz, noul prim-ministru va trebui să caute compromisuri pentru a evita un vot de neîncredere imediat și ar putea fi chiar nevoit să renunțe la reforma pensiilor, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Macron a apărat cu înverșunare această măsură, profund nepopulară, adoptată în lege în 2023, în pofida protestelor de masă scriu edidtorii de la AP.

Lecornu a susținut că blocul centrist al lui Macron, aliații săi și o parte a opoziției ar putea totuși să se mobilizeze pentru a forma o majoritate funcțională. „Există o majoritate care poate guverna”, a declarat el. „Simt că o cale este încă posibilă. Este dificilă.”

Blocajul politic își are originea în decizia surprinzătoare a lui Macron din iunie 2024 de a dizolva Adunarea Națională. Alegerile anticipate au produs un parlament fără majoritate, niciun bloc nereușind să dețină controlul asupra celor 577 de locuri.

Blocajul a neliniștit investitorii, a înfuriat alegătorii și a blocat eforturile de reducere a deficitului și datoriei publice aflate într-o spirală ascendentă.

Fără un sprijin stabil, guvernele lui Macron s-au împiedicat dintr-o criză în alta, prăbușindu-se pe măsură ce căutau susținere pentru măsuri bugetare nepopulare.

Demisia lui Lecornu, la doar 14 ore după anunțarea Cabinetului său, a subliniat fragilitatea coaliției prezidențiale, marcată de rivalități politice și personale profunde.

Citește și: Macron anunţă că Franţa va trimite avioane de luptă în Polonia pentru a ajuta la apărarea spaţiului aerian al NATO

Citește și: Emmanuel Macron, discurs impresionant în limba română la Chișinău! Președintele Franței, aclamat de mulțime