Franța: proteste în 250 de orașe, în așteptarea răspunsului la revendicări

„Mobilizarea la grevă a fost nesemnificativă, iar participarea până la această oră la manifestațiile de stradă din Franța este la mai puțin de jumătate decât acum două săptămâni.” transmite Daniela Coman, corespondent RRA în Franța.

Au avut loc proteste în peste 250 de orașe, în așteptarea răspunsurilor la revendicări, potrivit liderului celui mai mare sindicat francez, CFDT, Marylise Léon.

„De la reforma pensiilor există o mare nemulțumire în rândul celor muncesc față de liderii politici, față de măsuri profund nedrepte și condiții care se deteriorează. Așteptăm rapid răspunsuri clare la toate revendicările – puterea de cumpărare, situația pensiilor, obligații pentru întreprinderile care primesc ajutor de la stat. Eu aștept forma finală a proiectului de buget pentru a vedea dacă răspunde cu adevărat problemelor concrete”, a declarat Marylise Léon.

Premierul Franței, Sébastien Lecornu, trebuie să-şi desemneze echipa

Este al treilea protest social în decurs de o lună în care Franța nu a avut guvern, singurul interlocutor al liderilor sindicali fiind premierul Sébastien Lecornu, numit de președinte la o zi după demiterea în parlament a cabinetului precedent.

Noul prim-ministru îi va primi, din nou, vineri pe liderii sindicali, după ce a anunțat în presă unele măsuri sociale și înainte de a comunica în zilele următoare echipa și programul de guvernare.

Rămas până acum tăcut față de tensiunile sociale, președintele Emmanuel Macron încearcă și el să transmită mesaje pozitive, recunoscând că dezbaterile privind impozitele sunt legitime.

Mobilizarea socială din Franța, de joi, 2 octombrie, a adunat 195.000 de manifestanți, față de 505.000 la 18 septembrie, potrivit Ministerului de Interne. Și rata de participare la grevă a scăzut semnificativ: circa 6% în învățământ (față de 17%) și 4% în funcția publică (față de 11%).

În marșurile de la Paris, Lyon sau Avignon, atmosfera a fost mai degrabă marcată de amărăciune și resemnare decât de entuziasm, deși nemulțumirea persistă. „Ne-am săturat de proteste care nu duc la nimic, cu aceleași scandări. E deprimant. Ar trebui alte forme de luptă”, spune Marie, funcționară la Primăria Paris, citată de lemonde.fr.

Eșecul mobilizării împotriva reformei pensiilor din 2023 a lăsat urme, iar mulți protestatari par astăzi mai degrabă în așteptare, fără a renunța însă la nemulțumirile lor.

Protestatarii francezi solicită menținerea revizuirii bugetului pentru 2026, respingând planul care prevede reduceri de cheltuieli de 44 de miliarde de euro și cer mai multă echitate fiscală, printre altele printr-o taxă aplicată averilor de peste 100 de milioane de euro.

Sébastien Lecornu, premierul desemnat al Franței, aflat încă în căutarea unei noi echipe guvernamentale, a respins ideea unei taxe de 2% asupra marilor averi. În același timp, el a exclus renunțarea la controversata reformă a pensiilor adoptată acum doi ani, în ciuda unor manifestații anterioare mult mai ample decât cele de joi.