Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susțin joi dimineață, la ora 8.00, o întâlnire crucială cu evaluatorii agenției Moody’s Ratings, la Palatul Victoria. La discuții participă și șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Miza este una majoră: menținerea calificativului de țară și, implicit, nivelul dobânzilor la care România se poate împrumuta pe piețele internaționale, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Moody’s retrogradează ratingul Budapestei la „junk” și l-a plasat sub revizuire pentru o posibilă reducere suplimentară
În prezent, Moody’s evaluează România la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar însemna costuri de finanțare mai mari, presiune suplimentară pe buget și un semnal negativ pentru investitori.
Situația fiscală rămâne tensionată. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (aproximativ 146 miliarde lei), o ușoară îmbunătățire față de 2024 (8,64%), dar încă mult peste pragul european de 3%. Pentru 2026, Ministerul Finanțelor și-a propus reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care PIB-ul este estimat la circa 2.045 miliarde lei.
Presiunea vine și din necesarul ridicat de finanțare: pentru 2026, statul trebuie să atragă între 275 și 285 miliarde lei, dintre care peste 150 miliarde lei reprezintă refinanțări ale datoriei ajunse la scadență. Datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB (aproximativ 60,2%), un nivel considerat sensibil de investitori și agențiile de rating.
În plus, povara dobânzilor a crescut semnificativ. Cheltuielile anuale cu dobânzile se apropie de 2,5–2,6% din PIB, adică în jur de 50 miliarde lei, ceea ce limitează spațiul bugetar pentru investiții sau măsuri sociale.
Contextul economic complică și mai mult ajustarea fiscală. Economia României a avansat modest în 2025, cu doar 0,6% pe ansamblul anului, iar ultimele două trimestre au înregistrat scăderi consecutive, marcând intrarea în recesiune tehnică. Ritmul slab de creștere face mai dificilă reducerea deficitului fără măsuri suplimentare de consolidare.
În paralel, România rămâne în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar traiectoria fiscală este atent monitorizată inclusiv din perspectiva accesării fondurilor europene.