Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor: Bugetul pentru 2027 trebuie să susţină redresarea economiei

Nazare apreciează că faţă de T3 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% pe seria brută şi cu 0,3% pe seria ajustată sezonier. Cu toate acestea, economia rămâne, la nivelul primelor nouă luni, cu 0,3% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, pe seria brută.

Nazare observă o revenire a economiei, dar avertizează că industria şi consumul nu şi-au revenit încă

Alexandru Nazare a comparat evoluţia României cu cea a Uniunii Europene, unde estimarea preliminară pentru trimestrul al treilea indică o creştere economică de 0,5%, în timp ce zona euro a avansat cu 0,4% faţă de trimestrul anterior.

Mesajul ministrului Finanţelor este că bugetul pentru 2027 trebuie construit astfel încât să consolideze revenirea economică, fără o relaxare a disciplinei bugetare şi cu prioritate pentru investiţiile care pot produce efecte în economie.

Unul dintre argumentele invocate de ministrul Finanţelor pentru evoluţia economică din trimestrul al treilea este creşterea investiţiilor publice, în special a celor finanţate prin proiecte europene.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 40,5% în august 2026 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar investiţiile în infrastructură au susţinut activitatea constructorilor, comenzile către furnizori şi ocuparea forţei de muncă, potrivit lui Nazare.

În primele nouă luni ale anului, statul a finanţat investiţii publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025, a precizat ministrul.

În acelaşi timp, investiţiile publice au reprezentat 2,33% din PIB în trimestrul al treilea, faţă de 1,67% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Nazare susţine că reducerea deficitului bugetar a fost realizată în paralel cu creşterea investiţiilor, nu prin diminuarea acestora

Deficitul bugetar la nouă luni a coborât la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în perioada ianuarie-septembrie 2025, potrivit cifrelor prezentate de ministru.

Oficialul a mai arătat că investiţiile publice au contribuit la stimularea celor private. În primul semestru din 2026, investiţiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari decât în primul semestru al anului trecut, iar investiţiile private au avut un ritm de creştere superior celor publice.

Ministrul Finanţelor a legat această evoluţie de prioritizarea proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), accelerarea plăţilor şi concentrarea resurselor bugetare asupra proiectelor europene cu termene de implementare. El consideră că aceeaşi abordare trebuie păstrată la construcţia bugetului pentru 2027.

Exporturile au crescut, iar inflaţia a coborât la 6,8%

Nazare a invocat şi evoluţia exporturilor, inflaţiei şi salariilor reale ca semnale ale unei posibile redresări economice.

Exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună începând din februarie, cu un avans de 11,7% în august şi de 6,3% în septembrie, potrivit datelor prezentate de ministru. În acelaşi timp, inflaţia a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie.

Ministrul a mai menţionat că datele INS pentru trimestrul al doilea indicau creşteri faţă de anul anterior în agricultură, silvicultură şi pescuit, în intermedieri financiare şi asigurări, precum şi în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi în serviciile administrative şi de suport.

În opinia sa, reducerea inflaţiei creează premisele refacerii puterii de cumpărare, însă revenirea trebuie susţinută prin continuarea consolidării finanţelor publice.

Dobânzile la datoria publică au depăşit 50 de miliarde de lei în nouă luni

Unul dintre riscurile semnalate de Alexandru Nazare este costul tot mai ridicat al finanţării datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au depăşit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit ministrului.

La această presiune se adaugă deficitul de cont curent, care se menţine în jurul a 5% din PIB, pe fondul unui ritm de creştere a importurilor superior celui al exporturilor.

În acest context, Nazare consideră că România nu îşi poate permite o relaxare prematură a disciplinei bugetare. Un buget credibil şi respectarea angajamentelor fiscale sunt, în opinia sa, condiţii pentru menţinerea încrederii investitorilor şi obţinerea unor condiţii mai bune de finanţare atât pentru stat, cât şi pentru companii.

Ministrul a insistat asupra necesităţii adoptării cât mai rapide a bugetului pentru 2027, astfel încât România să transmită investitorilor şi agenţiilor de rating că îşi respectă programul de consolidare fiscală şi traiectoria de reducere a deficitului.

În ceea ce priveşte construcţia bugetară, Nazare spune că veniturile trebuie estimate realist, iar cheltuielile trebuie stabilite în funcţie de obligaţiile deja asumate şi de investiţiile care pot fi finanţate efectiv.

El a precizat că eventualele decizii privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările trebuie analizate în cadrul întregului buget, nu separat, şi trebuie să respecte ţinta de deficit asumată.

Priorităţile pentru 2027 vor fi eficientizarea cheltuielilor publice, reducerea risipei şi selectarea investiţiilor cu efecte de multiplicare în economie, a mai transmis ministrul.

Datele publicate vineri de INS reprezintă o estimare-semnal. Institutul urmează să publice pe 7 decembrie prima variantă provizorie a PIB pentru trimestrul al treilea, care va aduce informaţii suplimentare despre evoluţia economiei.

Citește și: Economia României a crescut cu 2,1% în trimestrul III, dar PIB-ul rămâne în scădere la nouă luni