Legea pensiilor private aproape de implementare. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august, în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

CCR: Contribuabilii pot primi maximum 30% din valoarea activului sub formă de plată unică

Legea trecută de CCR prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz.

Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

CCR:  Faptul că membrii contribuabili ai fondurilor nu mai primesc o plată unică integrală nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată

„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

Citește și: Contribuția la Pilonul II de pensii va crește la 6% până în 2027. Proiectul intră în dezbaterea Senatului

CCR precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se poate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizie.

Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal, sub formă de plată unică.

Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și premierului.

Odată ajunsă în Parlament, aleșii din ambele camere trebuie să armonizeze legea cu decizia, prin eliminarea aliniatului neconstituțional, urmând ca forma finală să fie trimisă spre promulgare șefului statului.

Legea pensiilor private intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,4 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private.

Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30% în noiembrie 2025, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%

„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”, a detaliat Dan Armeanu.

Mediafax precizează că până să devină plăți pentru pensionari, 96% din totalul activelor sistemului de pensii private este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului.

Argumentele integrale ale judecătorilor CCR: Decizia CCR nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.153 din 12 decembrie 2025.

Citește și: Ce contribuție plătesc lunar românii la Pilonul II de pensii