Oana Țoiu a precizat că procesul de pregătire a cadrului normativ a durat câteva luni și implică o colaborare instituțională pentru a face documentele accesibile publicului larg, cercetătorilor și societății civile.
Oana Țoiu spune că este un efort „de a construi cadrul normativ și pașii următori care țin de desecretizare și de punerea, la dispoziția publicului, a acestor documente.
„Credem că este extrem de important pentru România să putem analiza lecțiile acestei tranziții”, a declarat ministra.
Potrivit proiectului pus în transparență decizională, măsura vizează toate informațiile „clasificate secret de serviciu, elaborate de MAE, în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992”.
Conform explicațiilor oferite, documentele ce urmează a fi declasificate includ telegrame diplomatice, sinteze ale presei internaționale și corespondență oficială a diplomaților români din acea perioadă.
Șefa diplomației române a subliniat că aceste episoade au avut consecințe asupra percepției externe a României și asupra accesului la finanțare internațională în primii ani de după 1989.
„Cercetătorii pot analiza cum au afectat aceste decizii parcursul României, inclusiv în ceea ce privește percepția ca democrație matură”, a spus ea.
Ministerul Afacerilor Externe al României precizează că o parte dintre documentele diplomatice anterioare anului 1989 sunt deja disponibile public, inclusiv prin intermediul Arhivelor Diplomatice.
„Este dreptul poporului român la propria istorie și propria memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă, la momentul respectiv, ar fi trădat în vreun fel”, a afirmat Oana Țoiu, pledând pentru extinderea demersului de transparentizare și la alte instituții ale statului.