Mihai Ghigiu, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene în guvernul condus de Luca Niculescu, anunţă că va realiza un audit intern pentru a evalua modul în care au fost gestionate fondurile europene şi stadiul absorbţiei acestora. Acesta atrage atenţia asupra întârzierilor în efectuarea plăţilor către beneficiarii proiectelor finanţate din bani europeni şi precizează că va analiza cauzele acestor probleme, inclusiv posibilitatea ca personalul ministerului să fie supraîncărcat. Totodată, Ghigiu consideră că guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, trebuie să ofere explicaţii cu privire la modul în care a administrat această situaţie, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: USR decide vineri dacă votează Guvernul Niculescu. Dominic Fritz se opune revenirii PSD la ministerele cu bugete mari
Potrivit lui Mihai Ghigiu, fondurile europene trebuie să rămână o prioritate pentru România, deoarece acestea contribuie în mod direct la dezvoltarea ţării. Cu ajutorul lor au fost construite şi modernizate şcoli, spitale, drumuri, căi ferate şi numeroase obiective de interes local. În contextul economic dificil, continuarea acestor investiţii este esenţială pentru dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor publice.
Din acest motiv, noul ministru propus îşi asumă responsabilitatea de a analiza situaţia actuală, de a identifica problemele care împiedică utilizarea eficientă a fondurilor şi de a găsi soluţii pentru accelerarea investiţiilor.
Primul pas anunţat de Ghigiu este evaluarea stadiului absorbţiei fondurilor europene în actualul cadru financiar, pentru a obţine o imagine clară asupra sumelor accesate, a proiectelor aflate în desfăşurare şi a dificultăţilor existente. În paralel, acesta urmăreşte optimizarea procesului de implementare şi identificarea unor noi oportunităţi de investiţii care pot beneficia de finanţare europeană. Auditul intern va avea un rol important în identificarea cauzelor întârzierilor la plată şi în stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea activităţii ministerului.
O prioritate majoră o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ghigiu afirmă că România trebuie să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a încasa integral sumele pe care le mai poate obţine prin acest mecanism, cu respectarea regulilor şi a termenelor stabilite la nivel european. În acest scop, ministerul va accelera pregătirea documentelor şi a clarificărilor solicitate de Comisia Europeană.
De asemenea, pentru investiţiile care riscă să nu fie finalizate la timp, vor fi analizate posibilităţile de continuare a lucrărilor şi sursele alternative de finanţare, în funcţie de stadiul proiectelor, beneficiile acestora şi resursele disponibile.
În ceea ce priveşte programele europene aflate deja în implementare, obiectivul este deblocarea investiţiilor şi simplificarea procedurilor administrative. Vor fi urmărite întârzierile, iar pentru remedierea problemelor vor fi stabilite responsabilităţi şi termene clare. Proiectele considerate importante vor putea beneficia de echipe dedicate, care să accelereze implementarea şi să îmbunătăţească relaţia dintre minister, instituţiile implicate şi beneficiarii finanţărilor. Ghigiu subliniază că eficienţa instituţională depinde de buna colaborare între echipe şi de comunicarea constantă cu cei care derulează proiectele.
O altă direcţie de acţiune este accelerarea Programului Tranziţie Justă, prin finanţarea companiilor, a investiţiilor şi a programelor de formare profesională. Acest program urmăreşte sprijinirea comunităţilor din judeţele afectate de transformarea industriilor locale, oferindu-le oamenilor oportunităţi de angajare şi alternative economice sustenabile. Astfel, finanţările europene ar trebui să contribuie atât la modernizarea economiei, cât şi la reducerea efectelor sociale ale schimbărilor industriale.
În acelaşi timp, Mihai Ghigiu anunţă intensificarea pregătirilor pentru Planul de Parteneriat Naţional şi Regional 2028–2034. Procesul va implica autorităţile locale, agenţiile pentru dezvoltare regională, universităţile şi reprezentanţii mediului de afaceri. Scopul este ca România să dispună din timp de proiecte bine pregătite, care să poată beneficia de noile oportunităţi de finanţare europeană atunci când acestea vor deveni disponibile.
Pentru a asigura transparenţa activităţii ministerului, Ghigiu promite să prezinte periodic rezultate concrete privind fondurile europene atrase, investiţiile deblocate şi problemele care continuă să afecteze implementarea proiectelor. Acesta susţine că fiecare euro obţinut din finanţări europene trebuie să se reflecte într-o investiţie finalizată, într-un serviciu public îmbunătăţit sau într-o oportunitate concretă pentru cetăţeni.