Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, cu Raffaele Fitto, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de coeziune și reforme, pentru a discuta modalitățile prin care rezultatele obținute de România în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi recunoscute de instituția europeană. Discuțiile au avut loc în contextul evaluării cererilor de plată aflate în analiză și al eforturilor autorităților române de a atrage toate fondurile europene la care țara are dreptul, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Luca Niculescu convoacă miniştrii pentru evaluarea jaloanelor restante din PNRR: „România nu îşi poate permite să piardă bani europeni din cauza întârzierilor”
Ministrul a afirmat că principala sa prioritate este identificarea, împreună cu ministerele responsabile și serviciile Comisiei Europene, a soluțiilor necesare pentru ca România să încaseze integral sumele aferente obiectivelor îndeplinite în cadrul PNRR. În acest sens, Ghigiu a solicitat o abordare flexibilă în evaluarea rezultatelor obținute, fără a se depăși însă cadrul stabilit prin Decizia de Punere în Aplicare a Planului.
Potrivit ministrului, îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România ar trebui să poată fi demonstrată inclusiv prin documentele oficiale și mecanismele de certificare deja existente la nivel național. Abordarea propusă urmărește ca rezultatele concrete ale autorităților române să fie luate în considerare în procesul de evaluare europeană, în conformitate cu regulile aplicabile PNRR.
Planul revizuit al României are o alocare totală de 20,1 miliarde de euro, dintre care aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă granturi, iar diferența este constituită din împrumuturi. Până în prezent, România a încasat aproximativ 13,2 miliarde de euro din această alocare.
În prezent, Comisia Europeană evaluează cererea de plată numărul 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, precum și cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul planului, care se ridică la aproximativ 4,35 de miliarde de euro. Deciziile privind aceste solicitări sunt importante pentru stabilirea sumelor pe care România le va putea primi în continuare prin mecanismul de redresare și reziliență.
Pe lângă implementarea PNRR, întrevederea de la Bruxelles a vizat și alte dosare legate de finanțarea europeană. Oficialii au discutat despre programele susținute prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027, precum și despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru intervalul 2028-2034.