Ministerul Energiei: Sistemul energetic național este stabil după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. România se bazează pe importuri și rezerve

Ministerul Energiei transmite că Sistemul Electroenergetic Național rămâne stabil după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă și că, potrivit estimărilor disponibile în prezent, România nu se confruntă cu un risc imediat privind alimentarea cu energie electrică. Reactorul 2 a fost oprit joi, la ora 10:53, iar autoritățile susțin că necesarul de consum poate fi acoperit în condiții normale prin combinarea producției interne cu importurile și utilizarea capacităților aflate în rezervă.

Te-ar mai putea interesa și: Nuclearelectrica începe oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii nivelului Dunării

Ministerul Energiei: Sistemul energetic național este stabil după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. România se bazează pe importuri și rezerve

Oprirea Unității 2 reprezintă o reducere importantă a producției interne, însă Ministerul Energiei afirmă că sistemul dispune în acest moment de suficiente resurse pentru a menține echilibrul dintre producție și consum. Necesarul de energie este acoperit printr-un mix format din producție hidro și eoliană, capacități pe cărbune menținute în rezervă și importuri de energie electrică.

România are în prezent o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru perioada de consum maxim estimată pentru joi seară, necesarul de import este prognozat la cel mult 2.300 MW, ceea ce, potrivit Ministerului Energiei, se află în limitele capacităților comerciale disponibile. Astfel, autoritățile consideră că există suficient spațiu pentru creșterea importurilor în cazul în care producția internă nu va acoperi integral consumul în orele de vârf.

Datele privind consumul indică, de asemenea, un nivel ușor mai redus decât cel anticipat de autorități. În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a ajuns la aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Național. Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW, ceea ce oferă, în opinia autorităților, un context gestionabil în condițiile actuale de producție.

Ministerul Energiei precizează că România dispune și de rezerve suplimentare de producție care pot fi activate în funcție de evoluția consumului și de situația operativă. Printre aceste resurse se află capacități pe gaze naturale și cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. În cazul unei creșteri neașteptate a consumului sau al reducerii producției din anumite surse, aceste capacități pot fi utilizate pentru a menține echilibrul sistemului.

Unul dintre exemplele oferite de Ministerul Energiei este Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW. La acesta se adaugă cel puțin 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice ale instalațiilor și în funcție de resursa de apă disponibilă. Autoritățile subliniază astfel importanța menținerii unor capacități de rezervă într-o perioadă în care producția unor centrale este afectată de condițiile meteorologice și hidrologice.

În ceea ce privește energia eoliană, prognozele pentru următoarele șapte zile indică un aport relevant, dar variabil, al parcurilor eoliene. Producția medie este estimată la aproximativ 525 MW, în timp ce nivelul maxim ar putea ajunge la circa 1.560 MW. În scenariul nefavorabil, producția eoliană ar putea coborî până la aproximativ 100 MW. Diferența mare dintre valorile minime și maxime arată că energia eoliană poate reprezenta un sprijin important pentru sistem, dar nu poate fi considerată o sursă constantă de producție.

Ministerul Energiei susține că, prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a energiei hidro și eoliene și a capacităților de rezervă, România dispune de instrumentele necesare pentru a compensa deficitul generat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la Cernavodă. Autoritățile precizează că monitorizarea este realizată permanent împreună cu Dispecerul Energetic Național, fiind urmărite producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile de energie cu țările vecine.

Situația energetică este urmărită însă cu atenție și la nivel european. Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, Direcția Generală Energie și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației din România și la măsurile adoptate pentru menținerea securității aprovizionării cu energie electrică. Demersurile sunt realizate în baza Regulamentului european 2019/941, care stabilește mecanismele de pregătire și cooperare între statele membre în cazul unor riscuri importante pentru alimentarea cu energie electrică.

România a transmis, la 7 august 2026, o alertă timpurie către Comisia Europeană. Notificarea a avut la bază informații privind posibilitatea apariției unei situații de criză în sectorul energiei electrice, în special pe fondul secetei hidrologice severe și al efectelor acesteia asupra producției de energie. Autoritățile române au transmis atunci informații privind cauzele posibile ale unei deteriorări a situației, măsurile luate sau planificate pentru prevenirea unei crize și eventualele forme de sprijin care ar putea fi solicitate din partea altor state membre.

Ulterior, la 10 august, România a notificat Comisia Europeană cu privire la existența unei situații de criză. Documentul a inclus informații despre cauzele deteriorării situației alimentării cu energie, motivele pentru declararea crizei și măsurile adoptate sau pregătite pentru reducerea efectelor. Totodată, România a solicitat menținerea mecanismelor de cooperare și asistență cu celelalte state membre în cazul în care situația s-ar agrava.