Ungaria propune extinderea Grupului de la Visegrad: România, Austria și Germania, printre statele vizate

Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz, că va propune extinderea Grupului de la Visegrad (V4) în cadrul viitorului summit programat pentru 23 iunie. Inițiativa sa vizează transformarea actualului format de cooperare regională într-o platformă mai largă, cu o influență sporită în Uniunea Europeană, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: UE deblochează miliarde de euro pentru Ungaria după progrese în reforme

Ungaria propune extinderea Grupului de la Visegrad: România, Austria și Germania, printre statele vizate

Potrivit declarațiilor sale, Magyar intenționează să discute cu liderii din Cehia, Polonia și Slovacia posibilitatea de a invita noi membri în acest format, inclusiv Austria, Germania și chiar state precum Croația, Slovenia și România. Scopul declarat al acestei extinderi este consolidarea unei „Europe Centrale puternice”, capabile să acționeze mai coerent în plan economic, infrastructural și cultural.

Premierul ungar a subliniat că o astfel de cooperare extinsă ar putea deveni un instrument important pentru creșterea influenței regiunii în cadrul Uniunii Europene, prin coordonarea politicilor în domenii strategice. El a evidențiat că V4, deși a fost creat inițial ca o alianță a statelor din Europa Centrală pentru promovarea intereselor comune în UE, și-a pierdut din relevanța politică în ultimii ani, pe fondul divergențelor interne dintre statele membre.

Aceste tensiuni au fost accentuate în special de diferențele de poziționare geopolitică dintre fostul premier ungar Viktor Orbán, considerat mai apropiat de Rusia, și actualul premier polonez Donald Tusk, cunoscut pentru orientarea sa pro-UE și anti-Kremlin. Aceste divergențe au slăbit coeziunea grupului și i-au diminuat influența în politica europeană.

În acest context, Péter Magyar susține că relansarea și extinderea Grupului de la Vișegrad ar putea transforma cooperarea regională într-o forță politică mai solidă la nivel european. El a sugerat, de asemenea, că viitoarea arhitectură a acestui format ar putea include nu doar state din Europa Centrală, ci și țări nordice și state din Balcanii de Vest care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene, precum și alte state interesate de o colaborare mai strânsă în cadrul UE.