Moody’s Ratings reconfirmă calificativul României la Baa3 și menține perspectiva negativă

Moody’s Ratings transmite că decizia de menținere a perspectivei negative reflectă riscurile ridicate de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală multianuală al României, în pofida progreselor inițiale realizate în reducerea deficitului.

Moody’s Ratings apreciează că, totodată, cadrul politic a devenit mai provocator, după adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva fostului prim-ministru în luna mai.

Fragmentarea politică a amânat formarea unui nou guvern, deși agenția de rating se așteaptă ca o nouă administrație să își preia atribuțiile după vacanța de vară.

Contextul politic fragmentat sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să piardă din ritm

Lunile următoare vor fi decisive în evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și de a implementa măsuri structurale care să susțină stabilizarea datoriei și să îmbunătățească sustenabilitatea acesteia (în limba engleză – debt affordability) pe termen lung.

Reconfirmarea ratingului Baa3 reflectă progresele inițiale, obținute în cadrul programului de consolidare fiscală al guvernului, care încetinesc creșterea datoriei publice și a poverii serviciului datoriei (costurilor cu dobânzile).

Reconfirmarea încorporează, de asemenea, integrarea țării în cadrele instituționale ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), element ce susține credibilitatea politicilor economice și asigură accesul la finanțările europene.

Evaluarea ia în calcul și potențialul solid de creștere al României, precum și nivelul relativ ridicat al avuției, în comparație cu țările din aceeași categorie. În același timp, profilul de credit al României este limitat de o vulnerabilitate ridicată la risc (în  limba engleză- event risk), cauzată, pe lângă situația politică internă dificilă, în mare măsură de expunerea ridicată la riscul geopolitic generat de proximitatea față de războiul din Ucraina și de deficitele structurale mari de cont curent.

Plafoanele de țară ale României pe termen lung, pentru datoria în valută și monedă locală, rămân neschimbate la A2. Diferența de patru trepte (în limba engleză four-notch gap) dintre plafonul pentru moneda locală și ratingul suveran reflectă o prezență moderată a statului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și a fiabilității principalelor instituții, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.

În calitate de stat membru UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României fac obiectul unor evaluări periodice din partea Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale și de investiții minimizează, în viziunea Moody’s, riscul de restricții privind transferul și convertibilitatea.

Motivația menținerii perspectivei negative

Consolidarea fiscală din România a redus deficitul ceva mai rapid decât anticipase Moody’s în septembrie 2025, când a menținut perspectiva negativă asupra ratingului Baa3.

Cu toate acestea, perspectiva negativă rămâne adecvată consideră Moody’s, deoarece guvernul se confruntă în continuare cu riscuri politice și de implementare semnificative în menținerea ajustării fiscale majore, multianuale, necesare pentru a stopa deteriorarea sustenabilității datoriei și pentru a stabiliza dinamica acesteia.

Aceste provocări sunt, în mare parte, de natură politică. România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate după 1989, motiv pentru care scenariul este puțin probabil. Cu toate acestea, peisajul politic intern extrem de fragmentat indică lipsa de claritate privind configurația viitorului guvern, după două tentative eșuate.

Scenariul de bază anticipat de Moody’s presupune formarea unui nou guvern după vacanța de vară; este necesară instalarea noii administrații la începutul toamnei pentru ca bugetul pe anul 2027 să poată fi adoptat înainte de sfârșitul anului 2026.

Deși volatilitatea politică va rămâne o caracteristică a climatului din România în viitorul previzibil, evaluarea Moody’s privind capacitatea țării de a menține parcursul de consolidare fiscală va fi un factor cheie în deciziile de rating.

În pofida reducerii deficitului într-un ritm ușor peste așteptări, povara dobânzilor va continua să crească în următorii ani, având în vedere necesarul ridicat de finanțare și preponderența finanțării de pe piețele de capital.

Moody’s estimează un necesar de finanțare (atât pentru acoperirea deficitului, cât și pentru refinanțarea datoriei) de aproximativ 12% din PIB, în medie, pentru perioada 2026–2028, în timp ce randamentele medii ale datoriei românești au crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Moody’s estimează, totodată, că și cheltuielile cu dobânzile vor crește la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025 și 2,0% în 2023. Condițiile concesionale ale împrumuturilor prin Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) și Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) contribuie la temperarea creșterii poverii dobânzilor, dar nu o pot stopa, în totalitate, pe baza ipotezelor Moody’s actuale privind ratele de dobândă, dată fiind ponderea finanțării de piață.

Moody’s: Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluțiile fiscale și politice

Implementarea cu succes a consolidării fiscale și dovada continuității politicilor economice ar putea susține un mediu de finanțare mai favorabil decât cel anticipat în prezent, limitând deteriorarea accesibilității datoriei.

Ca urmare a deficitelor primare încă ridicate și a creșterii costurilor cu dobânzile, Moody’s anticipează că povara datoriei publice va continua să crească, deși într-un ritm mai lent decât fusese estimat la ultima ședință a comitetului de rating.

Moody’s proiectează o creștere a datoriei la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% în 2025. Scenariul lor central actual presupune o reducere treptată a deficitelor, care va stabiliza gradul de îndatorare la aproximativ 66% din PIB până la sfârșitul acestui deceniu. Cu toate acestea, această estimare este supusă unui grad ridicat de incertitudine.

Motivația reconfirmării ratingului Baa3

Reconfirmarea ratingului Baa3 reflectă consolidarea fiscală obținută în 2025 și 2026, care încetinește ritmul de creștere al datoriei și al poverii dobânzilor.

După ce a depășit așteptările în 2025, guvernul a devansat din nou estimările anterioare (și propriile ținte) în prima jumătate a anului 2026 prin eforturile de consolidare.

Moody’s estimează acum că deficitul bugetar (în engleză – headline deficit) din 2026 va scădea substanțial la 5,8% din PIB, o reducere de peste două puncte procentuale într-un singur an, datorită temperării cheltuielilor și rezilienței veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile.

Reconfirmarea ratingului este susținută de potențialul solid de creștere al economiei, precum și de nivelul comparativ ridicat al avuției. De asemenea, reflectă integrarea României în cadrele instituționale ale UE, care oferă sprijin instituțional și financiar.

Acestea fiind spuse, soliditatea instituțiilor și a guvernanței rămâne ceva mai slabă în comparație cu alte țări din aceeași categorie de rating, în special din cauza provocărilor în domenii precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale.

Profilul de credit al țării este de asemenea constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de eveniment. Acest lucru este determinat în principal de expunerea ridicată la riscul geopolitic derivat din proximitatea față de războiul din Ucraina, deși deficitele structurale mari ale contului curent reprezintă, de asemenea, o provocare importantă de credit.

Considerații privind mediul, aspectele sociale și guvernanța (ESG)

Punctajul de impact al factorilor ESG asupra creditului (ESG credit impact score) obținut de România, de CIS-3, indică faptul că factorii ESG au un impact limitat asupra ratingului actual, existând însă potențialul unui impact negativ mai pronunțat în timp.

Acesta reflectă o expunere la riscurile sociale, ce e drept moderată, în principal din cauza îmbătrânirii rapide a populației, a emigrației nete și a accesului mai slab la serviciile de bază, comparativ cu alte țări din regiune. De asemenea, scorul reflectă provocări de guvernanță în domenii precum controlul corupției și managementul politicii fiscale.

Indicatori macroeconomici cheie (2025):

• PIB per capita (PPA): $48.724 (venitul mediu pe locuitor);
• Creștere economică reală: 0,7% (creșterea PIB);
• Rata inflației (IPC): 8,6% (sfârșit de an, dec/dec);
• Deficit bugetar: -7,9% din PIB (soldul fiscal);
• Deficit de cont curent: -7,9% din PIB (balanța externă);
• Datorie externă: 62,6% din PIB;
• Resiliență economică: baa2;
• Istoric de neplată (default): Cel puțin un episod de nerambursare (titluri/credite) din 1983 până în prezent.

În data de 4 august 2026, a fost convocat comitetul de rating pentru a discuta evaluarea Guvernului României. Principalele puncte abordate au fost: cadrul instituțional și guvernanța emitentului nu au suferit modificări materiale; guvernanța și/sau managementul emitentului nu s-au modificat material; poziția fiscală și financiară a emitentului, inclusiv profilul datoriei, nu s-au modificat material.

Alte opinii exprimate au arătat că: fundamentele economice ale emitentului, inclusiv forța economică, nu s-au modificat material; riscul sistemic în care activează emitentul nu s-a modificat material; vulnerabilitatea emitentului la riscurile de eveniment nu s-a modificat material.

Factori care ar putea duce la o îmbunătățire sau o retrogradare a ratingului

O îmbunătățire a ratingului (upgrade) este puțin probabilă în prezent, dată fiind perspectiva negativă. Perspectiva ar putea reveni la stabilă, dacă devine clar că există în continuare un consens politic ferm în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal susținut dincolo de anul 2026, care să controleze structural creșterea cheltuielilor și să sporească veniturile.

Această combinație de sprijin politic și reforme fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți încrederea piețelor și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei.

Semnalele privind existența acestui sprijin ar putea include adoptarea unui buget pe anul 2027 orientat spre reducerea deficitului înainte de sfârșitul anului 2026, precum și adoptarea legii salarizării unice în sectorul public, care să stabilizeze și ulterior să reducă anvelopa salarială.

Presiunile în sensul retrogradării ratingului (downgrade) ar proveni dintr-un mediu politic și decizional nefavorabil susținerii unui efort fiscal major pe o perioadă de mai mulți ani.

Acest lucru ar plasa costurile cu dobânzile și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă continuă, anulând efectele pozitive ale reducerii deficitului din 2025 și 2026. De asemenea, o inversare a reformelor favorabile profilului de credit adoptate în ultimii ani ar exercita presiuni suplimentare în sensul scăderii ratingului.

O creștere semnificativă a riscului geopolitic generat de războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanțării deficitului ridicat de cont curent al României ar accentua, de asemenea, presiunile negative asupra calificativului suveran.

Evaluarea s-a realizat conform metodologiei Sovereigns (mai 2026), disponibilă pe ratings.moodys.com.

Ponderea tuturor factorilor de rating este descrisă în metodologia utilizată în această acțiune de evaluare a creditului, dacă este cazul.

Efectul net al oricăror ajustări aplicate scorurilor factorilor de rating sau rezultatelor grilei de evaluare (scorecard) conform metodologiei primare, dacă au existat, nu a fost material pentru ratingurile vizate în acest anunț.

Moody’s semnalează, în concluzie, o degradare a calității ajustării fiscale: reducerea deficitului bugetar se face preponderent prin măsuri pe termen scurt, în timp ce vulnerabilitățile de fond, precum explozia costurilor cu dobânzile și fragmentarea politică amenință direct sustenabilitatea datoriei publice.

În esență, deși cifrele de deficit pe hârtie arată o ușoară îmbunătățire temporară, statul consumă din ce în ce mai resurse doar pentru a acoperi dobânzile (proiectate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,0% în 2023), iar în lipsa unei reforme structurale a cheltuielilor și o stabilitate politică capabilă să treacă bugetul și reforma salarizării, riscul de retrogradare (downgrade) se menține.

Citește și: Fitch Ratings confirmă calificativul „BBB-” al României, cu perspectivă negativă