CNN amintește că președintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii politici ai Franței la o informare confidențială privind informațiile de securitate, după care a anunțat noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice, în fața intensificării atacurilor hibride rusești.
CNN scrie că premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra unor țări NATO și le-ar putea prezenta drept accidente.
În acest context, Marea Britanie le-a transmis cetățenilor să înceapă să se pregătească pentru posibilitatea unui război și să își facă provizii de conserve și apă potabilă. Șeful apărării britanice a declarat că Regatul Unit se confruntă cu cea mai „periculoasă” perioadă din ultimele decenii.
Germania își pregătește spitalele pentru posibilitatea unui atac rusesc. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat asupra unor „momente decisive” pentru „apărarea libertății și păcii continentului nostru”.
Chiar și Elveția, țară cunoscută pentru neutralitatea sa, a adoptat o nouă strategie de securitate națională care prevede creșterea rezilienței și dezvoltarea capacității de a se apăra în cazul unui atac armat.
Între timp, președintele Trump a anunțat brusc progrese în direcția înființării unei baze permanente a armatei americane în Polonia. În urmă cu două săptămâni, el l-a trimis pe directorul CIA într-o misiune secretă pentru a avertiza Moscova, împotriva atacării teritoriului NATO.
Țările de pe ambele maluri ale Atlanticului par alarmate de posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să extindă, în curând, războiul dincolo de Ucraina.
Statele Unite au avut în această săptămână o imagine a amenințării ruse. Procurorii federali au pus sub acuzare cinci persoane despre care afirmă că ar fi lucrat pentru serviciile de informații ruse într-o rețea care plănuia atacuri și asasinate în întreaga lume, inclusiv în SUA. Procurorii susțin, de asemenea, că rețeaua ar fi comandat atacuri asupra infrastructurii civile și militare din țări europene, scrie Brett McGurk, analistul CNN pentru afaceri globale.
Punerea sub acuzare se înscrie într-un tipar mai larg cu care europenii se confruntă de ani de zile: atacuri cibernetice, acte de sabotaj, incendieri, drone și atacuri asupra infrastructurii critice. Luna trecută, Germania a acuzat Rusia pentru un atac cu drone asupra unui aeroport civil.
Provocarea strategică pentru NATO este că Rusia poate desfășura astfel de operațiuni fără să treacă în mod clar pragul unui război convențional.
O dronă introdusă în spațiul aerian al NATO, perturbarea activității unui aeroport, sabotarea infrastructurii, asasinate comise prin intermediul unor rețele criminale – toate acestea sunt operațiuni „în zona gri”, care pot fi negate.
Putin folosește ambiguitatea și negarea ca arme, testând hotărârea NATO, în timp ce ține cont de faptul că Alianța este divizată în privința celui mai bun răspuns sau chiar dacă ar trebui să răspundă.
Dar ce se întâmplă dacă Putin decide să meargă mai departe?
Coridorul Suwałki este o frontieră de aproximativ 65 de mile între Polonia și Lituania și singura legătură terestră dintre statele baltice membre NATO – Lituania, Letonia și Estonia – și restul Alianței.
Să ne imaginăm o criză în care Rusia, poate acționând împreună cu Belarus, deplasează trupe într-o parte a coridorului. Nu ar fi vorba despre o invazie explicită a unui stat NATO, precum intrarea tancurilor în Polonia. Putin ar susține că este vorba despre o incursiune limitată, dacă ar face vreo declarație, și că Rusia nu urmărește escaladarea.
Rusia ar susține, de asemenea, prin canale neoficiale, că un răspuns al NATO ar prezenta riscul unui război nuclear.
Miza ar fi mai puțin coridorul în sine și întreruperea legăturii cu flancul baltic al NATO și mai mult subminarea NATO și a angajamentelor sale de apărare colectivă.
Ar fi de acord cele 32 de state membre NATO să lupte împotriva Rusiei pentru a recupera o fâșie mică de teritoriu? Și-ar asuma un președinte american riscul escaladării cu o putere nucleară pentru Lituania? Dar Germania și Franța?
Nimeni nu poate spune cu certitudine, iar această incertitudine este în avantajul lui Putin, scrie Brett McGurk, pentru CNN.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat în acest an despre un exercițiu militar care simula exact o asemenea mișcare rusă împotriva Coridorului Suwałki. El a răspuns că NATO exersează în mod regulat pentru astfel de scenarii și că un atac ar genera un răspuns devastator.
Îl crede Putin? În condițiile în care Washingtonul este în conflict cu unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi, inclusiv Canada, poate că nu.
Țările au nevoie de mai mult decât echipamente militare. Au nevoie de rețele electrice capabile să reziste atacurilor, spitale pregătite să gestioneze un număr mare de victime, sisteme de comunicații redundante, rețele de transport funcționale și guverne capabile să funcționeze sub presiune susținută.
Cel mai important, au nevoie de societăți capabile să suporte costurile fără să se prăbușească sau să se polarizeze.
În această săptămână, NATO a făcut publice cerințe actualizate privind reziliența națională, care acoperă totul, de la continuitatea guvernării și aprovizionarea cu energie până la alimente, apă, servicii medicale și comunicații în perioade de „criză și conflict”.
Oficialii NATO analizează modul în care ucrainenii au reușit să mențină funcționale serviciile esențiale în condițiile atacurilor rusești susținute.
Este o schimbare extraordinară. Ucraina nu mai este doar țara care primește lecții de la NATO – și NATO învață acum din experiența Ucrainei.
Prin această abordare, Alianța urmărește să descurajeze Rusia nu doar prin promisiunea unui răspuns devastator la agresiune, ci și prin demonstrarea faptului că agresiunea lui Putin nu va avea rezultatul dorit.
Pregătirea devine ea însăși o componentă a descurajării. Acesta este unul dintre motivele pentru avalanșa de știri din această săptămână.
Trupele Statelor Unite sunt simultan desfășurate în Europa, implicate în luptele din Orientul Mijlociu împotriva Iranului și angajate în descurajarea Chinei în regiunea Indo-Pacifică. Apărările antiaeriene, forțele navale, platformele de informații și stocurile de muniție aflate în scădere nu pot fi prezente peste tot în același timp.
Trump a făcut multe pentru consolidarea NATO, dar angajamentul său față de clauza de apărare colectivă a Alianței rămâne incert.Moscova știe acest lucru.
Dar Putin nu are nevoie de o nouă invazie de amploarea celei din Ucraina pentru a provoca NATO. El poate urca treptat pe scara escaladării: sabotaj, atacuri cibernetice, tentative de asasinat, atacuri cu drone sau rachete și, apoi, o operațiune militară limitată menită să testeze dacă NATO mai înseamnă ceea ce afirmă.
Să ne întrebăm dacă Trump ar intra în război cu Rusia pentru o fâșie de teritoriu numită Coridorul Suwałki. Ar fi americanii pregătiți pentru așa ceva? Întrebarea pare să conțină deja răspunsul. Iar acest lucru, în sine, subminează descurajarea.
Timp de trei decenii după încheierea Războiului Rece, Europa a lăsat capacitatea de pregătire națională să se erodeze. Riscul unui război părea îndepărtat. Cheltuielile militare și recrutarea au scăzut dramatic. Apărarea civilă a devenit o relicvă a trecutului. Iar Statele Unite erau considerate garantul intervenției în caz de nevoie. Acea epocă s-a încheiat.
Europa se pregătește pentru război deoarece liderii săi înțeleg tot mai mult un adevăr incomod: descurajarea depinde de ceea ce crede Putin, iar reacția Americii la extinderea unui război ar fi incertă.
Exercițiile militare desfășurate de Belarus în apropierea Coridorului Suwałki provoacă îngrijorare deoarece, în pofida dificultăților întâmpinate de Rusia în Ucraina, mecanismul de descurajare s-a erodat.
Cea mai bună modalitate de a preveni extinderea războiului este ca Putin să fie convins că o asemenea extindere va eșua.
Iar amploarea măsurilor urgente adoptate în prezent în capitalele europene indică o preocupare tot mai mare că el ar putea crede exact contrariul.
Citește și: Pentagonul analizează retragerea a 25.000 de militari americani din Europa: Raport