Fitch Ratings confirmă calificativul „BBB-” al României, cu perspectivă negativă

Ratingurile României sunt susținute de statutul de membru al Uniunii Europene și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă.

PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste media țărilor din categoria „BBB”

Aceste puncte forte sunt însă contrabalansate de deficitele mari și persistente (fiscale și de cont curent – C/A), de creșterea ponderii datoriei publice și a datoriei externe nete în PIB, de inflația ridicată și de un climat politic intern tot mai fragmentat și polarizat.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii ponderii datoriei publice în PIB.

Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, însă persistă riscuri semnificative pe termen mediu legate de provocările de implementare, costurile socio-economice ale unor măsuri suplimentare și considerentele politice dinaintea alegerilor parlamentare din 2028.

Deficit în ameliorare, dar în continuare ridicat

Fitch Ratings estimează că deficitul bugetului general consolidat al României se va restrânge la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului și o creștere anticipată a cheltuielilor de capital (capex) în semestrul al doilea. Nivelul este considerabil redus față de 9,3% în 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

Deficitul de cash s-a restrâns la 42 miliarde RON în S1 2026 (2% din PIB-ul estimat pentru 2026), de la 70 miliarde RON în S1 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA, în timp ce cheltuielile au fost în mare parte stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și pensiilor.

Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate din fonduri UE fiind la 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pe 2026.

Incertitudine politică sporită

România rămâne fără guvern în urma dizolvării coaliției de patru partide din mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest fapt a deschis o perioadă prelungită cu potențial de riscuri politice și de politici publice; calendarul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte pe fondul divergențelor profunde dintre fostii parteneri de coaliție.

Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de anul 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restanțe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR/RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri.

Ajustare fiscală temperată

Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să încetinească după 2026, existând riscuri de deteriorare semnificative înainte de alegerile parlamentare din 2028. Acestea sunt cauzate de istoricul României privind relaxarea fiscală preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare din cauza costurilor socio-economice mari și incertitudinea politică continuă.

Fitch prognozează că deficitul fiscal va coborî, treptat, la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici după finalizarea PNRR și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor.

Fitch estimează că datoria publică va crește la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025

Fitch estimează că datoria publică (conform metodologiei UE) va crește la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025 (peste media estimată a țărilor similare/mediana peers de 57,9%) și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent.

Fitch estimează că excedentul primar necesar pentru stabilizarea datoriei la 0,1% în 2028 implică o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului, având în vedere că 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută. Estimăm că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028 de la 8% în 2025, ușor peste mediana estimată a categoriei „BBB” de 9,1%.

Deficitul de cont curent (CAD) se va restrânge lent la 6,7% din PIB

Fitch Ratings prognozează că deficitul de cont curent (CAD) se va restrânge lent la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, rămânând totuși mult peste mediana prognozată a categoriei „BBB” (0,3%). Există așteptarea ca intrările nete de Investiții Străine Directe (ISD) să finanțeze doar 26% din acesta.

Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, însă se estimează că acoperirea plăților externe curente prin rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025 (în linie cu mediana estimată pentru „BBB”).

Datoria externă netă va urca treptat spre 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, o poziție semnificativ mai slabă comparativ cu poziția de ușor creditor estimată pentru țările din categoria „BBB”.

Deficitele gemene mari fac ca România să fie puternic dependentă de finanțarea externă, expunând-o la modificări ale sentimentului pieței

Intrările masive de fonduri UE (fonduri de coeziune, granturi și împrumuturi PNRR, precum și prefinanțări din mecanismul SAFE – Security Action for Europe) au redus necesarul de finanțare externă al pieței în 2026.

Împrumuturile de pe piețele financiare vor rămâne probabil ridicate, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt compensate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de diminuarea intrărilor de fonduri UE, care estimăm că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028 (de la 3,7% în 2026). Totuși, o execuție mai rapidă a investițiilor ar putea îmbunătăți rata de absorbție și ar aduce intrări mai mari de fonduri europene.

Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026

Fitch Ratings prognozează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor crescute din fonduri UE. Aceasta vine pe fondul scăderii veniturilor reale disponibile și al sentimentului slab al consumatorilor, care reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu apasă asupra cererii externe.

Fitch Ratings se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să revină spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de dinamica salariilor reale și de o relansare a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile publice de capital mai reduse. Avansul PIB-ului real va rămâne sub mediana estimată a țărilor din grup (2,7%).

Fitch Ratings prognozează o inflație ridicată și persistentă în România

Inflația ridicată constituie o vulnerabilitate pentru rating, inflația medie anuală fiind peste cea a țărilor comparabile și depășind constant în ultimii ani ținta Băncii Naționale a României (2,5% +/- 1 p.p.).

Deprecierea monedei și prețurile mari la energie s-au adăugat presiunilor inflaționiste provocate de majorarea cotei TVA și de expirarea plafonării prețurilor la energie electrică în S2 2025, împingând indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 9,7% an/an în mai 2026 (de la 5,8% în iunie 2025).

Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026 (în creștere de la 6,8% în 2025), înainte de a se tempera la 3,8% în 2028.

România are un nivel mediu în clasamentul WBGI (World Bank Governance Indicators), aflându-se în percentila 62, ceea ce reflectă un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat al corupției.

Factori care ar putea duce, individual sau colectiv, la retrogradare

Finanțele Publice

: Eșecul de a implementa măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să ducă la stabilizarea raportului datorie publică/PIB pe termen mediu, cauzat, de exemplu, de un blocaj politic prelungit ce împiedică aplicarea politicilor economice.

Cadrul Macro/Finanțele Externe: Dovezi privind efecte de antrenare (în engleză-spillover) negative asupra finanțării externe, lichidității sau stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice accentuate sau de menținerea la niveluri ridicate a deficitelor gemene (fiscal și de cont curent).

Factori care ar putea duce, individual sau colectiv, la îmbunătățirea Perspectivei/Upgrade)

Finanțele Publice

: Încrederea că progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu ar putea conduce la revizuirea Perspectivei la „Stabilă”.

Considerente ESG (Meniu de Guvernanță, Mediu și Responsabilitate Socială)

Stabilitate Politică și Drepturi

(Scor ESG: ‘5[+]’): Indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale au cea mai mare pondere în modelul SRM al Fitch, având o relevanță ridicată pentru rating. Deoarece România se află peste percentila 50 la acest indicator, impactul asupra profilului de credit este pozitiv.

Stat de Drept, Calitate Instituțională și Reglementare, Controlul Corupției (Scor ESG: ‘5[+]’): Poziționarea României peste percentila 50 generează un efect pozitiv asupra ratingului de credit.

Drepturile Omului și Libertăți Politice (Scor ESG: ‘4[+]’): Pilonul privind libertatea de exprimare și responsabilitatea guvernamentală (Voice and Accountability) este relevant pentru rating și are un impact pozitiv.

Drepturile Creditorilor (Scor ESG: ‘4[+]’): Voința de a achita și refinanța datoria este un factor cheie. Istoricul de peste 20 de ani al României fără nicio restructurare a datoriei publice are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

Notă metodologică: Cel mai înalt nivel de relevanță creditară ESG este scorul ‘3’ (neutru sau cu impact minim), cu excepția cazului în care se specifică altfel. Scorurile ESG Fitch sunt observații privind relevanța factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în decizia de rating, nu intrări directe în procesul de calcul.

Citește și: Fitch Ratings a început evaluarea finanțelor României