Moțiunea de cenzură necesita minimum 232 de voturi „pentru” pentru a fi adoptată, adică majoritatea senatorilor și deputaților din Parlament.
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit, luni, în ședință comună, pentru dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare”, inițiată de 118 parlamentari ai Opoziției.
Moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost prezentată luni în plenul reunit al Parlamentului şi va fi dezbătută şi supusă votului astăzi, începând cu ora 14.00, informează News.ro.
Parlamentul se reunește luni, 15 decembrie, de la ora 14:00, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, pentru dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură depuse împotriva Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan.
Moțiunea de cenzură, intitulată „România Nu Este de Vânzare – Un Guvern fără USR”, a fost depusă vineri în Parlament de senatorul Ninel Peia, din grupul PACE – Întâi România (fost SOS România), cu sprijinul parlamentarilor AUR.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații nu vor vota moțiunea de cenzură și că partidul rămâne parte a coaliției de guvernare.
„Nu vom vota această moțiune de cenzură. Suntem în continuare parteneri în această coaliție. Dacă PSD va decide vreodată să iasă de la guvernare, o va face asumat, nu prin votarea unei moțiuni”, a spus Grindeanu.
Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că un eventual vot favorabil al unui partid din coaliție ar echivala cu destrămarea alianței guvernamentale.
Citește și: Confederația Patronală Concordia cere ca salariul minim să fie menținut la nivelul actual şi în 2026
Opoziţia a invocat, printre altele, modul ineficient de gestionare a situaţiilor de criză drept argument central al moţiunii de cenzură: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan. Un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg, chiar în plin cod meteorologic, cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvenţă demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor.”
„Măsură după măsură, românii plătesc mai mult şi primesc mai puţin. Nu vorbim despre un simplu eşec de guvernare, ci despre o administraţie care, prin acţiunile sale repetitive, şi-a ales cu claritate partea greşită, împotriva intereselor fundamentale ale cetăţenilor pe care pretinde că îi reprezintă”, au susţinut iniţiatorii moţiunii de cenzură.
Parlamentarii din Opoziţie au arătat că„promisiunile politicianiste s-au lovit de zidul dur al realităţii, inflaţia a mărunţit puterea de cumpărare, sănătatea şi educaţia se scufundă în subfinanţare cronică, iar dezvoltarea regională stagnează sub povara incompetenţei sistemice”.
„Românii nu trăiesc mai bine, lucru recunoscut chiar de preşedintele ţării de Ziua Naţională, iar majoritatea covârşitoare a cetăţenilor se luptă cu sărăcia, în timp ce guvernanţii privesc cu un calm aproape artistic. A sosit momentul să spunem stop prin votul suveran al Parlamentului”, au afirmat iniţiatorii.”
„Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Şi, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului. Dobânzile pentru această datorie nesustenabilă au consumat 46 de miliarde de lei între ianuarie şi octombrie, cu peste 12 miliarde mai mult decât anul trecut.
Guvernul a aprobat o nouă rectificare bugetară cu ţinta de deficit de 8,4% din PIB, aproape identică cu cea a guvernului precedent. Toate aceste cifre ascund datorii neplătite de peste 0,5% din PIB, precum cele de peste 7 miliarde de lei către furnizori prin ANRE”, se arată în moţiunea de cenzură.
Opoziţia a susţinut că ”statul mai datorează sume uriaşe companiilor care au lucrat pentru stat. Rezultatul: şantiere îngheţate, constructori aproape de faliment şi o creştere de 32% a firmelor dizolvate doar în primele 10 luni, comparativ cu anul trecut”.
„Guvernul taxează tot ce mişcă. Inflaţia a explodat la 9,8% în octombrie 2025 faţă de octombrie 2024, dublu faţă de orice alt stat din UE. La acestea se adaugă o majorare de 72% a preţurilor la electricitate după încetarea schemei de plafonare şi compensare la 1 iulie. Economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul III, o adevărată performanţă progresistă”, scrie în moţiune.
Potrivit parlamentarilor, „mediul de afaceri a ajuns inamic pentru guvernul progresist cu peste 11.000 de firme în insolvenţă în primele 10 luni şi 32% dintre IMM-uri incapabile să-şi plătească taxele”.
„Guvernul a preferat să strivească munca şi producţia românească, în timp ce companiile de stat risipesc fonduri fără oprire. Avem cel mai ostil climat fiscal din UE pentru întreprinderile mici. Conform Eurostat, în 2025 am înregistrat cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE. Salariul real a scăzut cu peste 6%, iar în peste 70% din judeţe oamenii sunt mai săraci decât în 2022. Nu e părere, e statistica care ne bate obrazul”, a subliniat Opoziţia.
În moţiunea de cenzură se mai arată că ”în energie, guvernul a reuşit un adevărat haos, a eliminat schema de plafonare fără măsuri de tranziţie, întârzierea rambursărilor către furnizori, blocarea investiţiilor în producţie şi menţinerea dependenţei de importuri într-un moment geopolitic critic”.
„România, din ţară producătoare de energie, a ajuns să importe curent electric la preţuri umilitoare pentru populaţie. Acest guvern a transformat finanţele ţării într-un circ, iar românii sunt publicul plătitor, nu spectator, românii sunt victime”, au spus iniţiatorii.
„Sănătatea nu se tratează cu formule financiare, ci cu competenţă, oameni şi empatie. Reducerea personalului „ca să eficientizeze” a transformat spitalele în clădiri goale, iar reorganizarea „pentru optimizare” a lăsat doar cu aparatura stinsă”, au afirmat iniţiatorii.
Opoziţia a arătat că Guvernul a impus plata CASS, de la 1 august 2025, unor categorii largi de persoane vulnerabile: coasiguraţii (soţ/soţie sau părinţi fără venituri proprii) plătesc 2.430 lei anual, pentru a-şi menţine calitatea de asigurat; persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (deportaţi, veterani, revoluţionari etc.); beneficiarii indemnizaţiei de şomaj; persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului; persoanele cu venit minim de incluziune; personalul monahal fără venituri; pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună, care vor plăti 10% CASS pentru suma care depăşeşte acest prag.
„Un guvern care nu poate proteja sănătatea naţiunii nu poate pretinde că protejează viitorul Neamului Românesc”, se susţine în moţiunea de cenzură.
„Guvernul progresist Bolojan a tratat şcoala românească exact cum a tratat sănătata, ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiţie. Ca pe un cost bugetar, nu ca pe un tezaur naţional.”
„Realitatea este brutală şi absurdă. Profesorii sunt epuizaţi, părinţii ignoraţi, iar viitorul copiilor sacrificat pe altarul austerităţii. Cifrele spun totul, în luna mai 2025, statul avea 1.305.000 angajaţi. În septembrie, mai erau 1.264.000. Au dispărut 41.000 posturi! Dar atenţie, 32.000 din învăţământul preuniversitar, 6.000 din universitar şi 600 din învăţământul preuniversitar de interes local. Mai simplu, 94% din reduceri lovesc direct în viitorul ţării”, se menţionează în textul moţiunii.
„Potrivit Opoziţiei, guvernarea progresistă se face cu uşa închisă, iar sindicatele, părinţii, comunităţile sunt ignorate cu o aroganţă supremă.
„Guvernul progresist Bolojan a eşuat lamentabil”
Opoziţia a mai afirmat că ”un stat se măsoară nu prin grandoarea turnurilor din capitală, ci prin grija faţă de cei mai slabi dintre noi, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, familii greu încercate, oameni aflaţi în pragul sărăciei, iar la acest capitol, Guvernul progresist Bolojan a eşuat lamentabil”.
„În mod cinic, s-a spus că trebuie strânsă cureaua. (…)Au diminuat fondurile pentru centrele de asistenţă socială, ca şi cum bătrânii şi persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană.”, spun iniţiatorii.
Opoziţia acuză faptul că „un stat care nu-şi protejează cetăţenii vulnerabili nu e stat, e un mecanism administrativ rece, fără inimă iar un guvern care nu vede oamenii, ci doar bugete, nu conduce România, ci doar o calculează”.
„Solidaritatea nu e un slogan, este o obligaţie morală. Protecţia socială nu e un moft, este o datorie constituţională. Demnitatea umană nu e negociabilă. Noi spunem clar, România nu poate fi un stat în care cei puternici prosperă, iar cei slabi se descurcă singuri. România nu poate fi o societate în care economia merge înainte, iar oamenii rămân în urmă. Şi mai ales, România nu poate fi condusă de un guvern care uită că în spatele fiecărei cifre dintr-un tabel există o fiinţă umană”, au spus iniţiatorii.
„Reducerea agresivă a personalului din primării şi instituţiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administraţie făcut pe spatele comunităţilor”, au spus parlamentarii.
Potrivit Opoziţiei, în unele primării reducerea e de 10%, în altele de 30%, iar în altele de 0%, nicio logică, niciun criteriu transparent.
„Pare mai degrabă o loterie administrativă decât o strategie guvernamentală. (…)Nu poţi să oferi servicii publice esenţiale cu personal insuficient. Nu poţi să gestionezi urbanismul, evidenţa populaţiei, protecţia socială, educaţia locală şi urgenţele comunitare cu oameni puţini şi epuizaţi. În loc să eficientizeze administraţia, Guvernul a destabilizat-o. În loc să aducă echilibru, a provocat haos. În loc să apropie statul de cetăţean, l-a îndepărtat. Şi cel mai grav, această politică nu a fost explicată oamenilor. Nu a fost asumată transparenţa. Nu a existat dialog cu Asociaţia Municipiilor, cu Asociaţia Comunelor sau cu reprezentanţii locali”, au susţinut iniţiatorii.
Parlamentarii au mai afirmat că în România există peste 3.000 de UAT-uri, comune, oraşe, municipii, fiecare cu identitatea şi particularităţile sale. Să aplici o regulă matematică uniformă peste o realitate atât de diversă este semnul unei guvernări oarbe şi surde.
„Guvernul progresist Bolojan a împins România într-o direcţie periculoasă, în timp ce noi tăiem salariile asistenţilor sociali, în timp ce reducem personalul medical, în timp ce comasăm şcoli, alocăm miliarde pentru achiziţii militare făcute fără transparenţă şi fără componentă de transfer tehnologic real în industria naţională. Cu alte cuvinte, plătim avioane din afară, plătim tancuri din afară, plătim rachete din afară, iar economia internă rămâne cu mâna întinsă.
Dacă România investeşte în apărare, atunci aceste investiţii trebuie să genereze şi dezvoltare internă, uzine româneşti, locuri de muncă româneşti, tehnologii româneşti, capacităţi de producţie româneşti. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporaţii străine. România devine astfel nu partener strategic, ci client strategic”, au spus parlamentarii Opoziţiei.
Ei au mai afirmat că, mai grav, aceste cheltuieli militare sunt prezentate ca inevitabile şi intangibile, în timp ce toate celelalte domenii sunt supuse austerităţii brute.
„Guvernul progresist Bolojan a uitat această axioma. Şi a pus cheltuielile militare înaintea oamenilor. (…) Un stat care apără o ţară pe care nu o mai serveşte este un stat care şi-a pierdut mandatul moral”, a precizat Opoziţia.
„În lumina acestor deficienţe, Guvernul condus de Ilie Bolojan a demonstrat incapacitatea de a gestiona finanţele, sănătatea, educaţia, protecţia socială, justiţia şi administraţia publică – toate domeniile vitale care definesc viaţa unui popor liber şi demn. Cetăţenii plătesc preţul, iar Guvernul continuă să confunde austeritatea cu eficienţa, iar shopping-ul extern cu dezvoltarea naţională.”
„România nu mai poate tolera această combinaţie toxică de incompetenţă şi indiferenţă. Prin urmare, solicităm Parlamentului să ia act de eşecul Guvernului şi să adopte măsurile constituţionale corespunzătoare, mai precis demiterea cabinetului Bolojan. Poporul român merită mai mult decât promisiuni goale şi politici care îl sărăcesc. Merită un guvern care serveşte interesele naţionale, nu pe cele ale comodităţii politice sau ale afacerilor comandate de interese străine”, se arată în textul moţiunii de cenzură.
Opoziţia mai transmite că „această moţiune este un apel la demnitate, la responsabilitate şi la schimbare, pentru România care munceşte, care speră şi care refuză să mai fie călcată în picioare”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că nu are emoţii legate de moţiunea de cenzură şi că nici nu se agaţă de o anumită funcţie, el precizând că, indiferent cine este premier şi ce majoritate parlamentară ar fi, problemele cu care se confruntă România nu dispar şi trebuie atacate.
„Nu am emoţii la moţiunea de cenzură, dar n-aş vrea să înţelegeţi că mă agăţ de o anumită funcţie. Ce trebuie să înţelegem? Indiferent cine este premier şi ce majoritate parlamentară am avea noi, problemele cu care se confruntă România nu dispar. Ele trebuie atacate, trebuie gestionate şi nu este un lucru uşor să faci acest proces de a le gestiona, de a corecta deficite, de a crea condiţii de dezvoltare, de a negocia contracte şi aşa mai departe”, a spus premierul Ilie Bolojan, în emisiunea Friendly Fire, despre moţiunea de cenzură.
„Sigur, vom vedea soliditatea coaliţiei. Inclusiv în astfel de situaţii, atunci când e o moţiune de cenzură, se testează cel mai bine”, a precizat el.
Potrivit programului oficial, premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședința plenului reunit, iar alocuțiunea sa va fi transmisă LIVE pe paginile de Facebook și YouTube ale Guvernului, precum și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria. Dezbaterea și votul se vor desfășura la Palatul Parlamentului, informează G4 Media.