Cantitatea exactă de gaze recuperabile nu a fost dezvăluită, însă una dintre surse a calificat zăcământul drept „unul dintre cele mai promițătoare din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia dezvoltă deja proiecte proprii de explorare offshore.
Sursele au precizat că discuțiile se află într-un stadiu incipient și că dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de încheierea conflictului din Ucraina.
Totuși, descoperirea ar putea consolida securitatea energetică a Europei, reducând dependența de gazul rusesc și evidențiind potențialul Mării Negre pentru resurse suplimentare.
Naftogaz și OMV Petrom nu au comentat pentru Reuters. Datele preliminare se bazează pe studii seismice 3D și 2D efectuate parțial în zone apropiate perimetrelor românești, iar Ucraina intenționează să atragă tehnologie occidentală pentru extracția gazelor offshore.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la București, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că cele două țări vor derula împreună proiecte de exploatare a resurselor pe platoul Mării Negre, fără a oferi mai multe detalii.
Înainte de război, Ucraina era aproape autosuficientă în gaze, însă atacurile rusești au avariat aproape jumătate din capacitățile sale de producție, forțând creșterea importurilor.
Marea Neagră, esențială pentru transportul de cereale, petrol și produse petroliere, este împărțită între Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea.
În ultimii patru ani, Bulgaria, România și Turcia, membri NATO, au interceptat mine plutitoare în zonele energetice și comerciale ale mării.
OMV Petrom, controlată majoritar de grupul austriac OMV, dezvoltă în prezent proiecte precum blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei, și Neptun Deep în România, în parteneriat cu Romgaz, proiect care va începe producția în 2027, dublând producția națională de gaze și transformând România într-un exportator net.
Citește și: Prețul petrolului depășește 106 dolari per baril. Producția afectată de războiul din Orientul Mijlociu