Nicușor Dan a declarat joi că într-un moment ca acesta, în care „forţe ostile demostraţiei încearcă să adâncească tensiunile, avem obligaţia să încurajăm toleranţa şi discursul inclusiv”.
Nicușor Dan a declarat la ceremonia prilejuită de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România că „într-un moment al instoriei, în care vedem tensiuni tot mai mari şi o aceeaşi tentaţie de a arunca vina pentru neîmpiniri personale sau sociale tot timpul către celălalt, avem obligaţia să avem şi să păstrăm în memorie acest eveniment tragic”.
Nicușor Dan a avertizat că „avem obligaţia să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, xenofob, care incită la ură”.
„Într-un moment în care forţe ostile demostraţiei încearcă să adâncească toate tensiunile şi toate distanţele între grupurile sociale, culturale, etnice din societatea noastră, avem obligaţia ca, în manifestrile noastre pubice, să încurajăm toleranţa şi discursul inclusiv”, a mai spus şeful statului, citat de News.ro.
Nicuşor Dan a încheiat spunând că trebuie „să păstrăm memoria acestor oameni și acestor suferinţe şi să acţionăm astfel încât aceste lucruri să nu se mai întâmple niciodată”.
Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, l-a criticat public pe președintele Nicușor Dan la ceremonia dedicată Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, acuzându-l că prin respingerea legii antifascism a transmis un semnal de încurajare pentru ideologiile extremiste. Șeful statului a trimis legea la Curtea Constituțională, invocând formulări neclare, care ar putea genera interpretări și abuzuri.
„În România, este legală promovarea persoanei lui Adolf Hitler și a lui Corneliu Zelea Codreanu. Spre exemplu, datorită unui vid legislativ, care ar fi fost corectat prin actul normativ menționat anterior”, Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.
„Domnule președinte Dan, ați hotărât să vă opuneți acestei legi. Încercarea de a bloca o lege absolut necesară a avut un impact direct, major și negativ atât asupra evreilor din țara noastră, cât și asupra societății, în general. Aceste gesturi au fost interpretate ca o încurajare extraordinară de către acel segment din societate care își dorește, în esență, să distrugă democrația din România. Au perceput-o ca o încurajare pentru promovarea în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism” a justificat președintele Federației Comunităților Evreiești în intervenția sa.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a organizat la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului. La ceremonie a participat președintele Nicușor Dan, dar și reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităților evreiești și rome și elevi din București.
În România, Ziua Holocaustului este marcată, în fiecare an, la 9 octombrie. În 1941, în această zi, a început deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord în Transnistria, consemnează Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.
„Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate au fost escortați în Transnistria”, arată sursa citată.
„Nu ne-am dat seama ce ne așteptam, era un vis. […] Nu ne închipuiam că s-ar putea să ne smulgă cu totul din casa noastră. […] Cine are o imagine așa de neagră?” nota în jurnal, Miriam Korber-Bercovici, despre momentele dinaintea deportării din Câmpulung Moldovenesc în Transnistria.
Victimele Holocaustului sunt comemorate și la nivel internațional, la 27 ianuarie, rezoluția 60/7 fiind adoptată, în acest sens, la 1 noiembrie 2005 de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Citește și: Nicușor Dan: „Republica Moldova poate adera la UE cu tot cu Transnistria”