Nicușor Dan cere CCR să constate că Legea energiei electrice și a gazelor naturale este neconstituțională

Potrivit şefului statului, în urma parcurgerii unui nou ciclu legislativ şi a amendamentelor aduse de Parlament, actul normativ avut în vedere a fost adoptat „cu depăşirea limitelor reexaminării preşedintelui României”.

Potrivit TVR Info, există câteva motive pentru care președintele Nicușor Dan cere Curții Constituționale să constate că Legea energiei electrice și a gazelor naturale este neconstituțională.

Astfel, în cererea de reexaminare transmisă pe 12 decembrie 2023, președintele României a solicitat corelarea definiției „prosumatorului” cu prevederile legii care stabilesc că producătorii de energie electrică având capacități de cel puțin 1 MW trebuie supuși licențierii, la fel ca orice alt producător ce desfășoară activitate primară în domeniu.

De asemenea, preşedintele a cerut atunci reanalizarea posibilităţii ca prosumatorul să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă şi livrată la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora, doar „dacă locurile de consum şi/sau de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”. Acest aspect ar constitui o barieră în privinţa accesului prosumatorilor la piaţa de energie electrică.

De asemenea, președintele a solicitat reanalizarea prevederii care îi excepta pe prosumatorii cu o putere instalată sub 900 kW de la obligația de a participa la echilibrarea rețelei și de a suporta costurile generate de dezechilibrele produse, măsură ce trebuie aliniată la cerințele impuse de regulamentul european în domeniu.

Citește și: Bogdan Ivan: Strategia Guvernului vizează reducerea prețului energiei electrice la 1 leu/kWh. Patru furnizori oferă deja tarife sub 1,3 lei

Conform cererii de reexaminare din 2023, şi reevaluarea aplicării noii limite a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv cea de 400 de kW, şi asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, dar şi eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferenţa dintre cantitatea produsă şi cea consumată de prosumatori putea fi consumată generează aplicarea imediată a obligaţiilor de compensare.

Mai mult, atunci era solicitată instituirea unei obligaţii a furnizorilor de energie electrică de a emite facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrată în reţeaua electrică „în numele şi în contul prosumatorilor” care necesită clarificări în planul drepturilor şi obligaţiilor comerciale, inclusiv al obligaţiilor de ordin fiscal.

„Faţă de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităţilor şi instituţiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de preşedintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare. În plus, potrivit soluţiei legislative de la acelaşi punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma „autorităţi şi instituţii publice” (sintagma extinsă) faţă de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităţilor de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de preşedintele României”, arată Administraţia Prezidenţială.

Astfel, şeful statului arată că „reevaluarea oportunităţii unor soluţii legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conţinutul reexaminării formulate”.

„Prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege, să realizeze corelări şi modificări de tehnică legislativă, menţionăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenţii expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică diferite faţă de forma iniţială a legii”, spune Nicuşor Dan.

Astfel, cererea de reexaminare este „limitată la obiecţiunile formulate de preşedintele României”.
Parlamentului îi revine rolul „fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii”, mai explică preşedintele.

Această lege a fost transmisă iniţial spre promulgare în data de 25 noiembrie 2023

Potrivit formei iniţiale, legea aducea o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică.

Modificările aduse vizau şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie.

Totodată, actul normativ dispunea creşterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea.

Legea intervenea şi asupra Codului fiscal, extinzând sfera prosumatorilor care nu au obligaţia de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum, informează TVR Info.

Citește și: Primele efecte încurajatoare ale măsurilor guvernului Bolojan anunțate de Ministerul Finanțelor. Costul finanțării statului pe termen lung ajunge la 7%, cea mai mică dobândă de anul acesta