Oana Țoiu: România trebuie să înainteze în fața „furtunilor” geopolitice. „Nu trebuie să alegem între SUA și UE”

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române, că România trebuie să rămână activă și să își promoveze interesele într-un context internațional tot mai instabil. Ea a susținut că instabilitatea din jurul țării nu este una temporară și că România trebuie să învețe să răspundă acestor schimbări nu prin retragere sau izolare, ci printr-o politică externă mai fermă și mai bine orientată către propriile priorități.

În discursul său, Oana Țoiu a apreciat că România s-a dovedit rezilientă în actualul context de securitate și a reușit, în fața unora dintre cele mai mari provocări de după Revoluție, să acționeze nu doar defensiv, ci și „asertiv”. Potrivit ministrului, acest lucru înseamnă că România și-a prezentat și negociat propriile interese în cadrul tuturor organizațiilor și formatelor internaționale din care face parte.

Te-ar mai putea interesa și: Oana Țoiu condamnă declarațiile lui Ben-Gvir: „Apelurile la violență nediscriminatorie sunt complet inacceptabile”

Oana Țoiu: România trebuie să înainteze în fața „furtunilor” geopolitice. „Nu trebuie să alegem între SUA și UE”

Țoiu a afirmat că principala lecție a ultimului an este că România nu trebuie să aștepte ca „furtunile” geopolitice să treacă, ci trebuie să continue să înainteze și să își consolideze poziția. În opinia sa, diplomația română trebuie să fie pregătită să acționeze într-un mediu internațional în care schimbările și tensiunile au devenit o realitate de durată.

Unul dintre mesajele centrale ale ministrului a fost legat de relația României cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Oana Țoiu a respins ideea că România ar trebui să aleagă între cele două direcții și a subliniat că obiectivul diplomației române trebuie să fie tocmai evitarea unei asemenea alegeri. Ea a argumentat că relația dintre SUA și UE este una dintre cele mai importante relații economice și strategice la nivel mondial, iar România trebuie să acționeze ca o punte și o ancoră puternică între cele două spații.

Ministrul a vorbit și despre importanța relațiilor comerciale ale Uniunii Europene cu state din afara blocului comunitar. În acest context, a menționat acordul cu Mercosur, pe care l-a descris drept o oportunitate pentru consolidarea legăturilor României și ale Uniunii Europene cu alte regiuni ale lumii.

În ceea ce privește poziția României în Uniunea Europeană, Țoiu a atras atenția asupra importanței pieței unice europene pentru economia națională. Ea a precizat că peste 70% din schimburile comerciale ale României sunt realizate în cadrul pieței unice și a pus sub semnul întrebării argumentele celor care susțin o slăbire a acesteia prin introducerea unor reguli care ar putea conduce la fragmentarea și divizarea pieței europene.

Un alt obiectiv major menționat în discurs a fost aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit Oanei Țoiu, România se află în acest moment pe primul loc între statele care trec prin procesul de aderare, după ritmul și amploarea progreselor realizate. Ministrul a afirmat că țara noastră a avansat cel mai mult și cel mai repede dintre statele aflate în proces și că, din punct de vedere tehnic, a finalizat reformele necesare pentru a face parte din clubul economiilor dezvoltate.

Țoiu a subliniat că aceste progrese au fost obținute chiar și în condițiile existenței unor divergențe și diferențe de opinie pe plan intern. În viziunea sa, obiectivele strategice ale României pot fi urmărite și realizate indiferent de disputele politice interne, atunci când există continuitate și o direcție clară.

O parte importantă a discursului a fost dedicată securității naționale și războiului din Ucraina, temă care, potrivit ministrului, a dominat agenda României în ultimii ani. Țoiu a atras atenția că România a fost expusă în mod direct efectelor războiului, menționând că pe teritoriul țării au avut loc cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul Flanc estic al NATO.

În acest context, ministrul a apreciat colaborarea dintre diplomație, Armata Română și celelalte instituții responsabile de securitatea națională. Ea a susținut că autoritățile au analizat deschis riscurile și frecvența tot mai mare a acestora, precum și efectele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și au adoptat măsuri pentru a răspunde acestor amenințări.

Printre măsurile legislative menționate de ministru se numără înăsprirea, în ultimul an, a pedepselor pentru persoanele care încearcă să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Potrivit lui Țoiu, România a introdus în Codul penal pedepse mai dure, inclusiv pedepse cu închisoarea, pentru cei care se organizează pentru a evita aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei.

Oana Țoiu a reafirmat și sprijinul României pentru Ucraina în contextul războiului. În același timp, ea a făcut referire la procesul prin care Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa, subliniind importanța menținerii unei relații solide între România, SUA și Uniunea Europeană.

În acest context, ministrul a prezentat România drept o „ancoră puternică” atât în relația cu Statele Unite, cât și în interiorul Uniunii Europene, insistând asupra rolului pe care țara noastră îl poate juca în consolidarea legăturilor transatlantice. Pentru România, menținerea parteneriatului strategic cu SUA și, în același timp, consolidarea poziției în UE sunt văzute ca obiective complementare, nu contradictorii.

În cadrul reuniunii, Oana Țoiu a anunțat și instituirea Premiului Rațiu pentru diplomații români, o distincție care va recompensa activitatea diplomatică și sprijinirea presei libere. Premiul se înscrie în demersurile de recunoaștere a profesioniștilor din diplomația română și a contribuției acestora la promovarea valorilor democratice.

Reuniunea Anuală a Diplomației Române continuă marți, cu o serie de întâlniri și discuții programate în prima parte a zilei la Palatul Cotroceni, iar ulterior la Guvern. Evenimentul reprezintă un cadru în care sunt analizate principalele evoluții internaționale și sunt stabilite prioritățile diplomației române pentru perioada următoare.