Violența digitală împotriva femeilor este o problemă tot mai gravă în Europa, alarmează organizațiile internaționale, inclusiv ONU, care avertizează că acest fenomen arată sexismul profund înrădăcinat în societate. Conform unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit în 2021, aproximativ 74% dintre femeile din Europa s-au confruntat personal cu violență online sau au fost martore ale unor abuzuri împotriva altor femei, potrivit digi24.ro.
Tipurile de violență digitală includ hărțuirea online, amenințările, atacurile anonime, dar și utilizarea tehnologiilor avansate, precum pornografia deepfake, care exploatează fețele femeilor pentru a simula acte sexuale fără consimțământ. Raportul firmei de securitate cibernetică Home Security Heroes arată că 98% din videoclipurile deepfake sunt de natură pornografică și 99% dintre victime sunt femei.
Te-ar mai putea interesa și: Ionuț Moșteanu se opune tăierii cheltuielilor de personal din Armată. „Uitați-vă ce e în jur. S-ar putea să ne trezim vecini cu Putin”
Belén Sanz, directoarea UN Women pentru Europa și Asia Centrală, menționează că violența digitală nu este doar virtuală, ci are consecințe reale asupra femeilor și fetelor, afectându-le drepturile, libertatea de exprimare și opțiunile de viață. Ea avertizează că violența online amplifică tensiunile de gen și că acest tip de abuz trebuie privit ca o extensie a violenței fizice și sexuale pe care femeile o experimentează în viața de zi cu zi.
Datele Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că o din trei femei din UE a trăit un tip de violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții, iar procentul femeilor care au experimentat violență de gen în ultimul deceniu nu s-a modificat semnificativ, scăzând doar de la 31,4% în 2014 la 30,7% în 2024.
ONU arată necesitatea unei reglementări clare privind utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și importanța educației tinerilor pentru a-i ajuta să discearnă informațiile pe care le primesc și să recunoască formele de violență online. În același timp, organizația avertizează asupra unui recul recent în percepția socială asupra egalității de gen. Conform unui sondaj din 2025 realizat în 30 de țări pe 24.000 de persoane, 57% dintre bărbații din Generația Z și 56% dintre bărbații mileniali consideră că societatea „a mers prea departe în promovarea egalității femeilor”, percepție care nu reflectă realitatea progreselor făcute.
Femeile din funcții publice sunt deosebit de vulnerabile în fața violenței digitale. Reprezentarea femeilor în parlamentele naționale europene a crescut la 33,4% în 2024, însă la nivel local inegalitățile persistă, cu procente variind între 25% și 43%. Femeile care dețin roluri publice se confruntă cu violență online și discriminare mult mai intensă decât colegii lor bărbați, fiind supuse unei monitorizări sporite și unor standarde mai stricte.
Datele Consiliului Municipalităților și Regiunilor Europene arată că aproximativ 32% dintre femeile din politică au experimentat violență, iar aproape o treime dintre acestea s-au confruntat cu abuzuri cibernetice, inclusiv amenințări și hărțuire online. Belén Sanz a menționat că o democrație puternică depinde de implicarea femeilor în poziții de decizie, dar pentru a atinge acest obiectiv este necesară protecția lor adecvată, la fel ca pentru orice cetățean care participă la viața publică.