Parchetul General critică dur proiectul de lege privind salarizarea. Avertisment privind efectele asupra independenței justiției

Ministerul Public a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere critic față de proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, avertizând că forma actuală a actului normativ ar putea produce efecte negative majore asupra sistemului judiciar și asupra statutului magistraților. Procurorii susțin că prevederile propuse afectează garanțiile financiare considerate esențiale pentru independența justiției, ceea ce ar reprezenta o atingere gravă adusă statutului magistratului, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Muncii discută joi noua lege a salarizării cu sindicatele din educaţie. Profesorii reclamă tăieri de sporuri şi inechităţi în sistemul bugetar

Ministerul Public critică dur proiectul de lege privind salarizarea. Avertisment privind efectele asupra independenței justiției

În analiza transmisă, Ministerul Public arată că noul sistem de salarizare ar duce nu doar la diminuarea veniturilor pentru personalul care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, ci și la reducerea predictibilității salariale pentru procurorii în funcție și ceilalți specialiști din cadrul parchetelor. În plus, se susține că proiectul ar crea situații discriminatorii între categorii profesionale similare, fără posibilitatea reală de corectare ulterioară, ceea ce ar afecta stabilitatea întregului sistem.

Unul dintre punctele centrale de critică vizează modul de calcul al salariilor, bazat pe valoarea de referință și coeficienții de salarizare, la care se adaugă sporurile și o așa-numită „diferență salarială tranzitorie”. Procurorii consideră că aceste mecanisme nu oferă suficiente garanții împotriva modificărilor arbitrare și pot genera dezechilibre semnificative între angajați aflați în situații profesionale similare. De asemenea, ei avertizează că introducerea diferenței tranzitorii ar crea tratamente inegale între angajați aflați în funcții identice, în funcție de momentul încadrării sau promovării.

Ministerul Public susține că acest tip de reglementare ar putea produce discriminări clare în interiorul parchetelor, întrucât procurorii și ceilalți profesioniști care vor intra în sistem după adoptarea legii sau care vor promova ulterior nu ar mai beneficia de aceleași drepturi salariale ca cei aflați deja în funcție. Această situație este considerată contrară jurisprudenței Curții Constituționale privind egalitatea de tratament în salarizarea personalului din justiție.

În același timp, instituția avertizează că efectele proiectului ar putea fi resimțite și la nivelul resurselor umane, prin scăderea atractivității profesiei de magistrat, demotivarea personalului existent și dificultăți în menținerea specialiștilor cu experiență în sistem. În opinia procurorilor, aceste efecte contravin chiar obiectivelor declarate ale reformei salariale, care ar trebui să asigure stabilitate, predictibilitate și atragerea de personal calificat în sectorul public.

O altă critică importantă vizează modul de ierarhizare a unor categorii profesionale auxiliare din sistemul judiciar. Ministerul Public semnalează existența unor discrepanțe între salarizarea specialiștilor IT și a altor categorii din administrație, precum și o ierarhizare considerată „anormală” între agenții și ofițerii de poliție judiciară, unde, în anumite situații, funcțiile inferioare ar putea fi remunerate mai bine decât cele superioare, ceea ce contravine principiilor de organizare ierarhică.

În documentul transmis, procurorii formulează și o serie de propuneri de modificare a proiectului. Acestea includ recunoașterea mai clară a vechimii de peste 25 de ani, diferențiere salarială mai accentuată între grade profesionale, separarea mai clară între funcțiile de execuție și cele de conducere, introducerea unor garanții împotriva scăderii anuale a veniturilor, precum și o reevaluare a modului de salarizare pentru specialiștii din Ministerul Public în funcție de experiență.

De asemenea, este subliniată importanța reglementării corecte a deplasărilor în interes de serviciu pentru activitățile de urmărire penală și necesitatea unei corelări mai echilibrate a veniturilor în întreg sistemul judiciar.