Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare pentru 2025–2030

Parlamentul a dezbătut miercuri Strategia Națională de Apărare, prilej cu care președintele Nicușor Dan a avertizat asupra intensificării amenințărilor la adresa infrastructurii critice, subliniind că „vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică”.

În fața camerelor reunite ale Parlamentului, Nicușor Dan a invocat „războiul de lângă noi și războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene: atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și consecințele acestor presiuni asupra democrației și statului de drept”.

În Parlament, preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, miercuri, la prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare că există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti şi modul în care răspunde administraţia publică.

Nicușor Dan, în mesajul către Parlament: „Este un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti (…) şi modul în care administraţia publică răspunde”

Nicuşor Dan a spus că documentul supus aprobării Legislativului abordează securitatea naţională din perspectiva cetăţeanului, anume relaţia cetăţeanului cu statul român şi încrederea cetăţeanului în stat.

„Este un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti (…) şi modul în care administraţia publică răspunde”, a arătat şeful statului.

Preşedintele a precizat că elementul central al Strategiei este „independenţa solidară”.

Totodată, el s-a referit la ameninţările prezentate în strategie.

„Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică”, a afirmat el.

În acest context, Nicuşor Dan a evocat „războiul de lângă noi şi războiul hibrid pe care Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene, atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare şi consecinţa acestor presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept”.

Totodată, a arătat el, o ameninţare menţionată în Strategia Naţională de Apărare este corupţia.

Citește și: George Simion, declaraţii confuze după prezentarea Strategiei de Apărare a României: „Votăm contra faţă de Nicuşor Dan şi votăm pentru Strategia de Apărare”

Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă

„Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă”, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.

Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, un stat centrat pe cetățeni și pe protejarea drepturilor lor fundamentale, cu instituții transparente și integre, dedicate binelui public, se arată în document.

Conceptul-cheie al strategiei este independența solidară, definită ca exigență strategică și imperativ de acțiune, în domeniile securității și diplomației, se precizează în document. În acest cadru, România își propune să răspundă celui mai dificil context de securitate de după Al Doilea Război Mondial, urmărindu-și interesele naționale, în solidaritate deplină cu partenerii și aliații săi.

În Capitolul 1, „Principiile Strategiei de apărare”, documentul prezintă viziunea României asupra securității naționale într-un mediu global marcat de instabilitate, conflicte și competiție strategică, definește conceptul-cheie de „independență solidară” – autonomie strategică exercitată în deplină solidaritate cu partenerii și aliații din NATO și UE, și enumeră valorile fundamentale: statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, responsabilitatea instituțională, pragmatismul, eficiența, predictibilitatea și onestitatea.

Capitolul 2, „Evaluarea contextului global de securitate”, analizează tendințele majore până în 2030 și evidențiază provocările regionale cu impact asupra României, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, instabilitatea din zona Mării Negre și Balcanilor de Vest, tensiunile politico-militare, riscurile hibride și cibernetice, precum și efectele economice ale războaielor comerciale și tranziției energetice.

Capitolul 3, „Amenințări și riscuri la adresa statului și cetățeanului român. Vulnerabilități și oportunități”, identifică amenințările directe, evaluează riscurile interne și evidențiază oportunitățile, printre care consolidarea rolului României în NATO și UE, modernizarea Apărării, dezvoltarea industriei de apărare, inovarea tehnologică, potențialul energetic și poziționarea strategică în regiune.

Capitolul 4, „Interese și obiective naționale de apărare și securitate”, definește interesele naționale: apărarea suveranității și integrității teritoriale, protejarea cetățeanului, reziliența instituțiilor, consolidarea democrației, prosperitatea economică, securitatea energetică și alimentară, și stabilește obiectivele strategice: creșterea capacității de apărare și a pregătirii pentru situații de criză, întărirea coeziunii sociale și a rezilienței naționale, consolidarea rolului României în NATO și UE și în parteneriatele strategice, precum și securizarea frontierelor, infrastructurii critice și a spațiului cibernetic.

Capitolul 5, „Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României”, prevede modernizarea și dezvoltarea Armatei, consolidarea sistemului național de management al crizelor, întărirea ordinii publice și a combaterii criminalității, precum și asigurarea securității economice, energetice, alimentare și a lanțurilor de aprovizionare.

Capitolul 6, „Considerații finale”, reiterează angajamentul României față de securitatea națională și protejarea cetățeanului, consolidarea participării active în NATO și UE, evidențiază necesitatea unei abordări integrate și mobilizarea tuturor instituțiilor și a societății pentru a răspunde provocărilor de securitate și confirmă caracterul adaptabil și prospectiv al strategiei, orientat către siguranță, prosperitate și stabilitate pe termen lung.

Citește și: AUR, SOS şi POT au aprobat în Parlament Strategia de Apărare a lui Nicuşor Dan. Documentul a trecut fără opoziţie