Parlamentul European propune un „Scut pentru democrație” împotriva ingerințelor străine, cu Rusia în centrul preocupărilor

Parlamentul European propune consolidarea cooperării la nivelul UE împotriva campaniilor de influență, inclusiv prin înființarea unui Centru european pentru reziliență democratică, protejarea infrastructurii electorale și combaterea utilizării boților, precum și a conținutului generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Parlamentul European a elaborat, prin raportorul Tomas Tobé (PPE, Suedia), un raport de inițiativă privind dezvoltarea Scutului european pentru democrație. Comisia specială a adoptat raportul la 23 iunie 2026, iar documentul a fost depus oficial la 25 august 2026.

Scutul european pentru democrație urmărește să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a identifica, preveni și contracara manipularea și ingerințele străine în spațiul informațional, precum și alte amenințări hibride.

Comisia Europeană a prezentat propria comunicare privind acest mecanism în noiembrie 2025, cu măsuri privind integritatea alegerilor, combaterea dezinformării, deepfake-urilor și consolidarea rezilienței societății.

Rusia, principala preocupare privind ingerințele externe

Raportul Parlamentului European tratează amenințările externe la adresa proceselor democratice în special prin prisma operațiunilor de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. Rusia se află în centrul preocupărilor europene privind astfel de operațiuni, în contextul utilizării unor instrumente care pot combina atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și alte forme de amenințare hibridă.

Parlamentul European urmărește astfel să consolideze instrumentele pe care Uniunea și statele membre le folosesc deja pentru contracararea activităților de tip FIMI (foreign information manipulation and interference). În cadrul european există deja un „hybrid toolbox” și un „FIMI toolbox”, iar Scutul european pentru democrație este conceput pentru a reuni și întări aceste mecanisme.

Un nou Centru european pentru reziliență democratică

Una dintre principalele propuneri este consolidarea Centrului european pentru reziliență democratică. Parlamentul European susține ca această structură să fie instituită printr-un act juridic și să dispună de parametri operaționali și de un buget propriu.

Centrul ar urma să reunească expertiză și să faciliteze cooperarea între instituțiile europene, statele membre și societatea civilă pentru creșterea capacității de răspuns la amenințările la adresa democrației. Comisia Europeană a inclus deja centrul printre componentele Scutului european pentru democrație.

Integritatea alegerilor, în centrul măsurilor

Integritatea proceselor electorale reprezintă una dintre componentele centrale ale raportului. Parlamentul European susține consolidarea cooperării între statele membre și instituțiile UE pentru protejarea alegerilor și dezvoltarea unor instrumente care să permită identificarea și contracararea ingerințelor externe.

Raportul se înscrie într-un efort european mai amplu de adaptare a protecției electorale la utilizarea inteligenței artificiale și la transformarea mediului informațional. Printre măsurile aflate deja în agenda Comisiei Europene se numără orientări privind utilizarea AI în procesele electorale și actualizarea instrumentelor DSA referitoare la alegeri.

Platformele online, în atenția Parlamentului

O altă direcție importantă vizează platformele digitale și modul în care acestea pot fi utilizate pentru operațiuni coordonate de influență. Parlamentul European susține aplicarea mai eficientă a legislației europene existente, inclusiv a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), în combaterea manipulării informaționale.

În paralel, instituțiile europene urmăresc să abordeze riscurile asociate deepfake-urilor și conținutului manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale. Comisia Europeană a inclus combaterea deepfake-urilor și consolidarea aplicării normelor digitale printre obiectivele Scutului european pentru democrație.

Parlamentul pune accent și pe protejarea libertății presei și a jurnalismului independent, considerate componente importante ale rezilienței democratice. Printre direcțiile prevăzute în cadrul european se numără sprijinirea mass-media independente, protecția jurnaliștilor și combaterea acțiunilor menite să limiteze activitatea jurnalistică prin proceduri abuzive.

Suveranitatea digitală a Uniunii Europene

Scutul european pentru democrație are și o componentă legată de suveranitatea digitală a Uniunii Europene. Documentele europene prevăd explorarea unor modalități de consolidare a ecosistemului tehnologic european, inclusiv prin dezvoltarea unor soluții proprii în domeniul platformelor sociale și reducerea vulnerabilităților generate de dependența de furnizori externi.

Raportul Parlamentului European face parte dintr-un proces mai amplu început în 2024. Parlamentul a decis în decembrie 2024 constituirea Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, aceasta fiind constituită oficial în februarie 2025. Mandatul comisiei a fost ulterior extins până în februarie 2027.

Votul asupra raportului este programat în sesiunea plenară a Parlamentului European de marți, 15 septembrie, la Strasbourg. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, urmează să susțină în aceeași zi, împreună cu președinta Comisiei speciale, Nathalie Loiseau, și raportorul Tomas Tobé, o conferință de presă privind concluziile și recomandările raportului.

Citește și: Parlamentul European impulsionează euro digital. Un pas decisiv pentru suveranitatea financiară a UE