Contribuția la Pilonul II de pensii ar urma să crească gradual de la 4,75% la 6% până în anul 2031, în condițiile în care această majorare este considerată esențială pentru creșterea veniturilor viitorilor pensionari. Propunerea a fost susținută de Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în cadrul celei de-a XII-a Conferințe Internaționale a Institutului de Studii Financiare (ISF), organizată sub tema „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: Premierul Luca Niculescu anunță creșterea pensiilor în 2027. Ce spune despre majorarea de 7,3%
Potrivit acestuia, contribuția la Pilonul II ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legislației inițiale, însă obiectivul nu a fost atins. Majorarea este inclusă în angajamentele asumate de România prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, agreat cu Comisia Europeană. Pentru a evita presiuni bugetare suplimentare, APAPR susține o creștere etapizată, cu 0,25-0,50 puncte procentuale anual, în perioada 2028-2031.
Cristian Pascu a subliniat că dezvoltarea sistemului de pensii private trebuie să completeze măsurile de reducere a deficitului bugetar și reformele structurale, având ca obiectiv îmbunătățirea veniturilor populației la pensionare. Totodată, acesta a atras atenția asupra importanței protejării Pilonului II, întrucât contribuțiile acumulate reprezintă proprietatea individuală a participanților, iar stabilitatea legislativă este esențială pentru menținerea încrederii în sistem și încurajarea economisirii pe termen lung.
În prezent, Pilonul II numără aproximativ 8,5 milioane de participanți și administrează active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III are 1,15 milioane de participanți și active de 8,9 miliarde de lei. În cei 18 ani de funcționare, fondurile de pensii administrate privat au generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți, înregistrând un randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflație medie anuală de 4,8%.
De asemenea, Pilonul II a efectuat plăți în valoare totală de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari și moștenitori. Potrivit reprezentantului APAPR, pentru milioane de români, pensiile private reprezintă principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung.
O altă măsură susținută de APAPR vizează stimularea Pilonului III prin majorarea plafoanelor de deductibilitate fiscală. În prezent, acestea sunt limitate la 400 de euro anual pentru contribuțiile individuale și la alți 400 de euro pentru contribuțiile angajatorilor, niveluri care nu au mai fost actualizate de aproape 18 ani. În această perioadă, salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori, ceea ce a diminuat relevanța economică a facilităților fiscale.
În acest context, o propunere legislativă urmărește majorarea plafonului de deductibilitate la 1.200 de euro anual. APAPR susține însă că ar putea fi luată în calcul și o variantă mai amplă, prin raportarea facilităților fiscale la echivalentul a trei-patru salarii minime brute pe an. Totodată, organizația consideră necesară încurajarea angajatorilor să contribuie la economisirea pentru pensie prin acordarea unor beneficii extrasalariale, care să permită angajaților acumularea unor venituri suplimentare pentru perioada pensionării.
Fondurile de pensii private au devenit, în același timp, investitori importanți în economia românească. Aproximativ 95% din activele acestora sunt investite în România, iar capitalul acumulat reprezintă circa 12% din PIB. Fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică a țării și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu o pondere de 27% din totalul achizițiilor.
Pe piața de capital, acestea dețin între 45% și 50% din acțiunile liber tranzacționabile de la Bursa de Valori București și peste 10% din capitalizarea totală a pieței. Prin investițiile realizate, fondurile contribuie la finanțarea companiilor românești, susținerea listărilor și asigurarea lichidității bursiere.
În perspectiva anului 2030, fondurile de pensii private ar putea deveni o sursă tot mai importantă de capital autohton pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, energie, tranziție verde și digitalizare. Potrivit APAPR, dezvoltarea acestui sistem poate susține atât creșterea veniturilor viitorilor pensionari, cât și finanțarea pe termen lung a economiei naționale.